În aceste frumoase zile de toamnă un popas la Buziaș reprezintă de relaxare prin care se poate fugi de agitația citadină.
Buziaş este un oraşel în judeţul Timiş, Banat, România, având populaţie de 7.772 lo- cuitori (2002). Este menţionată în documente pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321 iar anul 1956 este oras Situat în vestul Româ-niei este la 30 km de municipiul Timişoara şi la 23 de km de municipiul Lugoj, fiind legat de ambele locații fiind legat prin drumul judeţean DJ 592 şi prin calea ferată Timişoara-Buziaş-Lugoj. Zona este cunoscută încă de pe vremea romanilor cu denumirea de Ahibis dar atesta tarea docu- mentară efectivă este din secolele al XIV lea- al XV lea.
Condiţiile naturale favorabile reprezentate de catre climat bland și bogatele izvoare de ape minerale au facut din Buzias un centru balnear recunoscut de la începutul secolului al XVIII lea. Apele minerale sunt valorificate pentru tratament încă din anul 1811, de către bal- neologul român Gheorghe Ciocârlan. Din anul 1816 începe amenajarea primelor izvoare iar construcția bazele staţiunii balneare debutează 1819 dar de abia în 1839 este declarată sta- ţiune balneară. Între anii 1903 – 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fa- brica de îmbu teliere a apei minerale. După Unirea Banatului cu România, se pastraza statutul de staţiune balneară și devine reședință de plasă Din 1956 fiind oras, începe, sub avântul revo- luției comuniste a industrializării se diversifică acvtivitătea economică iar populația crește . Se construiesc cartiere de blocuri, vile şi hoteluri pentru staţiune. Apele minerale de la Bu- ziaş sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt şi îmbuteliate şi comercializate ca ape minerale de larg consum. Există aici un centru model pentru tratarea diabetului la copii. Se amelioreză afecținile circulatotrii, cardiovasculare.
Deosebit este însă parcul stațunii cu copaci vechi de vreo două secole. Parcul dendro- lodrologic din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 hectare are multe specii rare de copaci, cel mai im- por tant fiind Platanul d e la 1812. Un punct der atracție îl constiuie și simpaticele veverițe care aleargă prin parc.
O plimbare prin acest parc secular este binevenita în orice anotimp. Primavara, vara, toamna, iarna acesti copaci vehi din parcul Buzias au un chipuri semețe de frumusețe tulb- rătoare Superba traversă de lemn, una dintre cele mai lungi din Europa ocolește parcul așa ca promenadă poate avea loc chiar daca ploua sau ninge. Plimbarea prin parcul secular și traversa de lemn precum și cazarea în veche vilă balneară din parc sunt parcă o poartă în timp spre vremea trecută când veneam aici la tratament balnear domnițe cu crinoline și umbreluțe și domni cu redingotă, frac si joben. Adriana Macsut și Ștefan Bak Grosu
Cand ne plimbam , acum 10 ani prin parcul acela era o ultima zi de toamna…eram extrem de necajiti.
In parcul in care te afli intr-o plimbare , eu si Doris am planuit ziua in care urma sa ne prezentam pentru vize USA.
Este confuz sentimentul ce il traiesc si azi…poate ca intr-o iarna vom reveni in acel spatiu bohem si linistit …imi doresc sa il revad mai mult decat Timisoara orasul in care m-am nascut si am crescut devenind matur.
______________
Arhitectura peisagistica a parcului imi spune: Art Nouveaux , Viena, protipendada, lume aleasa in repaus…pacat ca acest loc se va pierde incet ,incet in timp.
M-am plimbat si eu de multe ori impreuna cu Stef prin acel parc secular. Am vazut acolo derularea tuturor anotimpurilor. Viata are suisuri si coborasuri. Astept clipa cand veti reveni in tara si ne vom plima impreuna prin acel parc. Ma bucur ca datorita facebook-ului am devenit prieteni si am descoperit chiar puncte comune in amintiri.