Popas la Slanic Prahova

Situată la 400 m altitudine, stațiunea balneoclimaterică Slanic Prahova este înconjurată de către dealuri cu păduri de stejar și livezi de pomi fructiferi. Este recunoscută precum un  loc al unor importante exploatari miniere fiind una din cele mai mari din Europa. Dar aici se  găsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice tămăduitoare. Unele dintre ele au format în gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), întrebuințate  pentru tratament balnear, dar și ca ștranduri. Stațiunea beneficiază de un climat colinar cu veri plăcute,  cu tem- peratura medie a luniilor de vară de 19oC și ierni relativ blânde cu media temperaturii este de -3,5oC.

Începuturile localității  sunt legate de spătarul Mihai Cantacuzino, care realizând ca în re- giunea Slanic Prahova exista un zăcământ de sare a intuit potentialul economic  și a cumpă- rat în anul 1685  moșia Slanic spre   a deschide aici o  mină.  Prin zapisul de atunci s-a   con- semnat  tranzacția cumpărării moșiei din 1685 și mențiunea  ca la Teișani (5 km est de Slănic) au existat înainte de acest an, vechi ocne de sare, de adâncimi minore. Prin docu mentul   datat din 1685 (7193) Aprilie 20 se arată ca  moșnenii din Slănic    vând spătarului Mihail Cantacu- cuzino “… jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face ocna…”, cu 700 de talere. – (Colecția Academiei Române ).

Prima exploatare s-a amenajat în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spă- tarul Mihai Cantacuzino a  mai construit și  exploatările de la Baia Baciului. În anul 1713 spă- tarul Cantacuzino a cedat  Manastirii    Colțea din Bucuresti cu  titlu de donație moșia   sa din Slănic împreună cu ocnele de sare. În  Baia    Baciului  extragerea sării  s-a facut din sec. al XVII-lea exploatarea sării s-a facut la Baia Baciului. Despre celelalte băi adică  Baia Verde și  Baia Dorobântești nu sunt prea multe informatii documentare . Se menționează în documente  că erau în forma de clopot, marturie fiind  așa-zisele pâlnii de scufundare de la locul acestor exploatări.  Se atestă documentar exploatarea sării in prima parte a sec. al XVIII-lea din oc- nele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) și Ocna din Deal (1838-1865), utimele două fiind   atestate documentar    din 1847. Din 1865 s-a    trecut la ex- ploatarea sării în mina “Sistematica” din zona Voinoaia. Aceasta exploatare a  reprezentat un salt în mineritul sării de la Slănic, deoarece s-a   trecut de la   exploatarea   tip “clopot” la cea “sistematică în  mai multe camere”. Prezența apelor de infiltrație și calitatea slabă a sării a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (1875-1881), din 1881  deschizându-se  și mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de 61 de ani, pâna în 1935 iar  din anul 1912 amenajându-se mina Mihai  rebotezată către regimul comunist 23 August. De precizat că încă din 1912 s-a introdus iluminatul electric în mina Mihai, iar din 1931 metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de tăiat sare și a explozibililor pentru derocare, eliminând astfel  operatiile manuale de tăiere și detașare a brazdelor. În 1943 s-a făcut trecerea  la o nouă exploatare globală numită  Unirea. Din această    exploatare s-a extras sare   pâna în 1970 când ex ploatarea s-a mutat în mina Victoria, iar din 1992 s-a extras sare doar de  la exploa- rea rezervelor din câmpul Cantacuzino.

Frumusetea impresionantă cadrului natural precum și  particularitățile climatului local plă- cut determinate de către  situarea  în vatra unui bazin depresionar încadrat de  culmi montane sunt premizele pentru   o vacanță placută.  Un popas la   Slănic Prahova  este așadar binevenit și reprezintă un refugiu, departe de lumea   dezlănțuită. O clipa de răgaz aici chiar și pentru o simplă șuetă la cafea este o amintire care rămâne în suflet.

Advertisements
Published in: on September 26, 2009 at 4:26 pm  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://adymacsut.wordpress.com/2009/09/26/popas-la-slanic-prahova/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: