Intr-o tara civilizata si prospera si monarhie precum Marea Britanie filosofii eticieni sunt mare cautare. Intr-o tara ca Romnia care este o republica , aflata pe marginea prapastiei filosofia este considerata a fi demodata si prafuita. Se vrea scoaterea logicii din scoli iar filosofia se studiaza doar optional o ora pe saptamana in clasa a XII a. Este o optiune normala intr-o tara in care se militeaza pentru legalizarea prostitutiei si a drogurilor osoare. Nu este nevoie de oameni care sa gandeasca ci de oameni depravati, anormali care sa fie usor de manevrat.
http://ro.netlog.com/go/out/url=http%3A%2F%2Fwww.srfa.ro%2Fdiverse%2F2008-01_guardian.html
DIVERSE Gândesc, deci câştig!
Absolvenţii de Filosofie la mare căutare … în Marea Britanie
Găsirea unui loc de muncă părea până nu demult să fie o problemă a absolvenţilor de Filosofie indiferent de universitatea la care şi-au obţinut diploma. Jessica Shepard arată însă într-un recent articol (I think, therefore I earn – The Guardian, 20 nov. 2007) că, pe piaţa britanică a muncii, situaţia s-a schimbat semnificativ: tradiţionalul “nu ştiu ce voi face după terminarea facultăţii” devine pe zi ce trece “pot să fac ce vreau eu după ce am terminat filosofia”.
Astfel, conform datelor furnizate de Higher Education Statistics Agency din Marea Britanie absolvenţii de filosofie, altădată luaţi în râs ca fiind nişte “pierde-vară imposibil de angajat”, sunt ceruţi astăzi din ce în ce mai insistent de către angajatori. Numărul tuturor absolvenţilor de filosofie angajaţi part sau full-time la şase luni după absolvire a crescut cu 13% din 2003 până în 2006 – într-un singur domeniu, anume afacerile imobiliare, rata angajării a crescut cu 76% în intervalul de timp sus menţionat! În acelaşi sens, arată autoarea, The Higher Education Careers Services Unit confirmă că în 2006 doar 6,7% dintre absolvenţii de filosofie figurau neangajaţi la şase luni după terminarea facultăţii, în condiţiile în care media absolvenţilor fără loc de muncă din toate domeniile era de 6%.
Statisticile din Marea Britanie devin însă cu adevărat interesante abia când aflăm că numărul absolvenţilor angajaţi e, în realitate, cu mult mai mare: în anul 2001 existau în Regatul Unit 895 de absolvenţi cu specializarea filosofie în timp ce în anul 2006 numărul acestora a ajuns până la 2040. Asta înseamnă că, în acest din urmă an, piaţa britanică a muncii a absorbit peste 1900 de absolvenţi în filosofie!
De unde provine însă interesul crescând al companiilor engleze pentru licenţiaţii în filosofie? Lucy Adams, director de resurse umane în cadrul SERCO (o firmă britanică de consultanţă şi servicii în afaceri) afirmă în articolul sus-menţionat: “Filosofia ocupă un loc central atât în politica noastră de recrutare conducătorilor cât şi în aceea de dezvoltare a capacităţilor de conducere. Avem nevoie de oameni capabili să caute soluţii diferite şi care să abordeze problemele într-o manieră mai deschisă. Aceste abilităţi sunt promovate de studiul filosofiei.” Al filosofiei analitice, adăugăm noi; al filosofiei în stil englezesc.
Fiona Czerniawska, director în cadrul Management Consultancies Association subliniază în acest sens rolul important pe care îl au analiza şi gândirea critică în selectarea absolvenţilor: “[…] filosofia a antrenat gândirea individizilor şi le-a dat posibilitatea să furnizeze firmelor de consultanţă în management acel tip de abilităţi pe care le pretind atât ele, cât şi clienţii lor. Aceste abilităţi pot să includă capacitatea de a fi foarte analitic, de a furniza o gândire clară şi inovativă, precum şi de a pune la îndoială presupoziţiile.”
Pe de altă parte, absolvenţii de filosofie sunt din ce în ce mai căutaţi în domenii care s-au dezvoltat mult în ultima perioadă. Deborah Bowman de la Universitatea St. George din Londra spune: “Absolvenţii de filosofie care vin la cursuri de iniţiere în medicină sau asistenţă medicală sunt foarte utili. Din ce în ce mai multe ramuri medicale au nevoie de eticieni care să asiste doctorii şi surorile. Numărul comitetelor de etică medicală şi al şedinţelor de training în etică pentru staff-ul medical e de asemenea în continuă creştere. E nevoie şi de un număr din ce în ce mai mare de oameni pricepuţi în problemele morale ale sistemului de sănătate, cum ar fi avortul.”
Conform articolului citat, schimbările se datorează însă şi unei modificări de atitudine a titularilor de cursuri filosofice din universităţile britanice: aceştia au devenit mai sensibili la critici, precum aceea că filosofia de catedră nu îşi poate găsi prea uşor aplicaţii în lumea modernă. Cunoscutul filosof Simon Blackburn, profesor la Cambridge, afirmă: “În anii ce au urmat celui de-al doilea Război Mondial, exista un curent cumva wittgensteinian: cei care urmau filosofia erau mândri de faptul că păreau uşor ezoterici şi că nu făceau niciun lucru care să aibă aplicaţie practică. Exista foarte puţină filosofie politică, iar filosofia morală era dezangajată faţă de problemele morale reale ale oamenilor şi acest lucru a condus la marginalizare. Acum, lucrurile s-au schimbat. Filosofia politică e o parte centrală a cursurilor de la Cambridge.”
Jonathan Lowe, profesor de filosofie la Universitatea Durham, explică de ce numărul cursurilor de filosofie cu interes pentru aplicaţiile practice a sporit semnificativ în ultimii cinci ani: “Probabil datorită noilor provocări financiare cărora studenţii trebuie să le facă faţă, cursurile au trebuit să-şi dovedească aplicabilitatea la problemele lumii reale”, spune el. “De asemenea s-au schimbat şi metodele de predare. Sunt din ce în ce mai multe seminarii conduse de către studenţi. Aceştia trebuie să argumenteze de pe poziţii proprii şi să susţină prezentări. Acest lucru se vede probabil în calitatea interviurilor [pe care ei le susţin ulterior în faţa angajatorilor].” Raluca Tirin
http://ro.netlog.com/go/out/url=http%3A%2F%2Fwww.srfa.ro%2Fdiverse%2F2008-01_guardian.html
My Blog 
Leave a Reply