Un cuvânt despre bioetică

Bioetica reprezintă o panoramă științifică trandisciplinară referitoare la interacțiunile umane asupra biosferei. Dilema este dacă această reflexie poate avea o justificare epistemolo-gică? Se poate oare constitui o metodologie proprie de cercetare?
De bună seama că trebuie să existe criterii de corectitudine și rigoare în cadrul bioeticii pentru simplul motiv că este o știință și nu o simplă abordare narativă fără fond. Atunci trebu-ie stabilite și modele de cercetare.
Progresul tehnologic pune în fața umanității tot mai multe probleme legate de etica biosferei. În aceste condiții apare tot mai pregnant rolul bioeticianului care să elaboreze un cod deontologic.
Se pot face diverse experimente asupra materiei vii, se pot dezvolta clone, mutații genetice, se poate acționa asupra embrionilor umani aducând ca argument doar dorința de a cunoaște? Rezultatul acestei acțiuni ar fi haosul. Apare astfel necesitatea unei ordonări bioetice care să pornească însă de la rigoarea filosofică.

Published in: on October 31, 2009 at 12:12 pm  Leave a Comment  

Cultură organizaţională

Esenţa ,, personalității” unei organizații este reprezentată de către cultura organizaţională care cuprinde valori, norme care sunt importante pentru comportamentul în societate unei. Se pot exemplifica câteva trăsături despre cultura unei organizații observând aranjamen mentul mobilierului, modul de se îmbrăca al membrilor. Din această analiză rezultă personalitatea unei membru din organizaţie dar și personalitatea întregii organizații.
Cultura organizițională se defineşte a fi o știinţă recentă, ivită în urmă cu vreo 25 de ani și reprezintă conceptul sistemelor societății contemporane. Desigur că există o cultură de bază a omenirii dar dezvoltarea managerială a condus la nașterea culturii organizaţionale.
Ştiință culturii organizaționale este un studiu transdisciplinar cuprinzînd studii de:
– filosofie,
– management,
– psihologie,
– Sociologie
Într-o societate managerială este nevoie de cultura organizațională adică de valori după care să se ghideze organizațiile care compun această societate. Fără valori culturale comune societatea s-ar îndrepta cu paşi siguri spre haos.

Published in: on October 31, 2009 at 12:06 pm  Leave a Comment  

Concert caritabil de ziua Majestății Sale Regele Mihai

http://www.fpmr.ro/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=340&cntnt01origid=15&cntnt01dateformat=%25d.%25m.%25y&cntnt01returnid=79
Cu ocazia zilei de naștere a Majestătii Sale, Regele Mihai, Fundația Principesa Marga- reta a Romaniei a organizat un concert de caritate la Ateneul Roman. Este a doua ediție a concertului de gală caritabil pentru ajutorarea tinerilor talentați care însă nu au mijloace materiale. Prima ediție a avut loc pe 25 octombrie 2008.Concertul a fost oferit anul acesta de Orchestra de Camera Radio, dirijată de maestrul Cristian Mandeal. S-au strâns aproximativ 40.000 de euro pentru tineri talentați sunt in imposibilitatea materială de a-și cultiva meni- rea.Evenimentul a beneficiat de prezența: ASR Principesa Margareta și ASR Principele Radu, ES Domnul Ambasador al SUA, Mark H. Gittenstein și soția, ES Dl Ambasador al Spaniei, Estanislao DE Grandes Pascual, ES Domnul Ambasador al Belgiei, Leo D’Aes, ES Domnul Ambasador al Marii, Britanii Robin Barnett, ES Domnul Ambasador al Sloveniei, Marcel Korpol, ES Domnul Ambasador al Italiei, Mario Cospito. De asemenea, au participat ca invi- tați numeroși seniori ai managementului romanesc precum: Camelia Șucu, Oana Pellea, Doina Levintza, Dan Puric, Stefan Caltia, Roxana Voloseniuc, Mihaela Nicola.
În deschiderea concertului Alteța Sa, Principesa Margareta, a precizat:,, Am ales sa petrecem această seara sub semnul carității, înconjurați de oameni generoși și de muzicieni de valoare. Ei au acceptat să își pună talentul în sprijinul unei noi generații de artiști Anul trecut, tot la Ateneul Roman, maestrul Dan Grigore a oferit un recital de neuitat, inaugurând seria de concerte care vor strânge, în fiecare an, fonduri pentru artiști cu care Romania se va mândri. Cu sprijinul Fundației și al sponsorilor nostri generoși, 16 tineri artiști au facut anul acesta pro rese uimitoare. Cei 16 bursieri și-au cumpărat instrumente, au participat la diverse master-class în țară și în străinătate și au câstigat concursuri internaționale.”
Concertul a fost inaugurat cu un film despre tinerii sprijiniți de Fundația Principesa Margareta în urma donațiilor obținute din ediția trecuta. Concertul, văzut live de către 850 de persoane la Ateneu a fost transmis în direct pe TVR Cultural. Regalul muzical a durat o oră și jumătate și a cuprins Simfonia nr. 1 în do major de Antonio Vivaldi, Serenada în sol major KV 525 “Mica serenada” de Wolfgang Amadeus Mozart, “Adagio” de Tomaso Albinoni, “Sarabanda, Giga, Badinerie”, de Arcangelo Corelli, “Amurg de toamnă” de Alfred Alessandrescu, 3 fragmente din Suita “Codex Caioni” de Dan Voiculescu ,”The Entertainer” de Scott Joplin și “Libertango” de Astor Piazzola. Fundația Principesa Margareta a Romaniei intenționează funamenteze o tradiție din acest concert iar astfel , în anii care vor urma, pe 25 octombrie, la Ateneul Roman, artiști de valoare vor fi invitați să concerteze pentru ajutorarea tinerilor talentați aflați la începutul carierei artistice.

Adriana Macsut și Stefan Bak- Grosu

Published in: on October 26, 2009 at 2:04 pm  Comments (2)  

Romania ca laborator de ştiinţă şi spiritualitate

În perioada 19-20 octombrie 2009 Asociaţia pentru Dialogul dintre Ştiinţă şi Teologie din România (ADSTR) şi Institutul pentru Studii Avansate în Ştiinţă şi Ortodoxie (IASSO) a organizat la Bucureşti Congresul “Romania, as laboratory of the dialogue between science and spirituality in the contemporary . Manifestarea, patronată de către Academia Română şi de Fundaţia Templeton din S.U.A., a reunit participanţi de seamă din Australia, Brazilia, Emiratele Arabe, Franţa, Mexic, România, Rusia, Serbia, S.U.A., U.K. Referatele prezentate au făcut legătura între ştiinţă, spiritualite, etică şi religie. Congresul a fost deschis de către comitetul ştiinţific organizator reprezentat de către: Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi, Radu Constantinescu. La deschiderea lucrărilor au participat ex-preşedintele, Emil Constantinescu şi ministrul culturii,Theodor Paleologu. Referenţi au fost: Michele Cazenave, Pedrag Cicovachi, Chris Knight, Doru Costache,Ioan Chirilă,Milan Dimitrijevic, Alexei Nesteruk, Jeane Staune, Cristina Nunez, Antonio Ritto, Alexandru Popescu, Nidhal Guessoum,Ronald Cole-Turner, Mihail Şora, Solomon Marcus.
Un moment deosebit în cadrul manifestării a fost lansarea cărţii „Ce este Realitatea, dedicată gândirii lui Stéphane Lupasco”, în prezenţa autorului ei, Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Române.
Adriana Macsut şi Ştefan Bak Grosu
http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4247:congres-despre-dialogul-dintre-stiinta-si-religie-in-romania-la-bucuresti-intre-19-si-20-octombrie-2009&catid=155:popularizarea-stiintei&Itemid=116Conf.1

Published in: on October 23, 2009 at 11:11 am  Comments (2)  

Legiunea de Onoare a Frantei pentru Principesa Margareta

Născută pe 26 martie 1949 la Laussane în Elveția, Alteța Sa Regală Principesa Margareta, este cea mai mare dintre cele cinci fete ale Majestăților, Regele Mihai și Regina Ana. A absolvit studii de licență și master în sociologie, științe politice și drept internațional la Universitatea din Edinburg (Scoția)apoi a lucrat și s-a specializat în sociologie medicală și sănatate publică. Timp de 10 ani a avut o cariera de prestigiu la Organizația Națiunilor Unite în cadrul Comisiei pentru Alimentație și Agricultură și al Fondului Internațional pentru agricultură.


Evenimentele din decembrie 89 au determinat-o să demisioneze și să ia decizia de a se dedica muncii de caritate pentru cetățenii români.
La începutul anului 90 a vizitat Romania și împreună cu Majestatea Sa Regele Mihai, a pus bazele Fundației Principesa Margareta a României. Treptat asociația caritabilă a crescut iar astăzi are filiale în România, Marea Britanie, Belgia, Franța și Statele Unite ale Americii. În anul 1996 ASR Principesa Margareta s-a căsătorit cu ASR Principele Radu. Pe 30 decembrie 97 a fost desemnată ,, Custode al Casei Regale” de către Majestatea Sa Regele Mihai. Între anii 1997-2002, a întreprins, împreună cu Majestatea Sa, Regele Mihai, turnee politice în Europa spre a susţine integrarea României în NATO.
Din anul 2002, locuieşte împreună cu Principele Radu la Palatul Elizabeta din Bucureşti, dedicându-se muncii de caritate , contribuind la modernizarea ţării şi la o mai bună integrare în NATO şi UE.
Principesa Margareta mărturişeşte că această fundaţie a luat naştere din dragoste pentru România.
,, Fundaţia Principesa Margareta a României s-a născut din dorinţa mea de a contribui la binela ţării pe care am învăţat să o iubesc înainte de a o cunoaşte. În toţi aceşti ani am fost singură în eforturile mele, ci am avut alături oameni care mi-au împărtăşit cauza şi care au susţinut Fundaţia în eforturile de a asigura un trai mai bun pentru un număr cît mai mare de copii, vârstnici, tineri şi familii. Au fost alături de Fundaţie cei care au înţeles că este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi pentru a schimba mentalităţi şi pentru a reda demnitatea romănilor. Pentru acest sprijin vreau să mulţumesc tuturor prietenilor Fundaţiei şi îmi doresc ca în continuare, prin activitatea pe care o desfăşurăm, să promovăm responsabilitatea social la nivel individual cît şi la nivel corporatist, să motivăm tot mai mulţi oameni să devină membri active şi implicaţi social ai acest ţări. “ ( Documentul ,, Romănia. O viziune pe 30 de ani,www.princeradu.ro,10/17/2009 8:30:48 PM ).
Aceste eforturi în munca de caritate au fost recompensate la nivel internaţional. Vineri seara ( 16 octomrie 2009), într-un cadru festiv, la resedinţa Ambasadei Franţei. Ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Excelenţa Sa,Henri Paul, i-a onferit ASR Principesa Margareta distincţia de Cavaler al Ordinului Legiunii Franceze. Conform serviciului de presă al ambasa- basadei, înalta distincţie “recompensează în special implicarea Alteţei Sale Regale în acţiunile umanitare şi activitatea Fundaţiei Sale”. Alteţa Sa, Principesa Margareta a fost medaliată cu această înaltî distincţie ,, pentru actiunile sale umanitare de douăzeci de ani, prin intermediul Fundatiilor Principesa Margareta a României de la Bucuresti, Londra, New York, Geneva, Bruxelles şi, desigur, Paris” ( ibidem).
Se impune şi consemnarea mărturiei unui voluntar care urmează o veche tradiţie regalistă din famila Bak.
,, Mă numesc Ştefan Grosu şi am deosebita onoare de a mă număra printre voluntarii Fun- daţiei Principesa urmând o veche tradiţie regală din familia tatălui meu. În amintirea buninicii paterne, fostă domnişoară de onoare a Reginei Maria şi discipol al Cardinalului Vladimir Ghika ( din familia princiară Ghika, mort în gulagul comunist) voi adăuga numele de Bak, vechi nume nobiliar transilvănean. Fiică a unui fost ofiter, absolventă a pensionului de la Şcoala Centrală, bunica mea Ana Bak, a fost aleasă sa faca parte din suita domnişoarelor de onoare ale reginei Maria. Copilăria mea, petrecută într-o casă veche din Chibrit, încărcată de mobillier din lemn masiv din epoca victoriană, este populată de poveşti cu trecute vieţi de doamne şi domniţe din familiile nobiliare: Berindei, Bibescu, Brătianu, Cantacuzino, Carp, Camărăşescu, Ghika, Kreţulescu, Ştirbey dar si despre copilăria regelui Mihai. De câte ori privind focul arzând în sobă, din străvechiul pat cu baldachin, nu am visat că traiam în acele vremuri romantice şi m-am întrebat ce ar fi fost dacă roata istoriei nu s-ar fi schimbat şi monarhia nu ar fi fost înlocuită cu regimul comunist? Mergeam , înveşmîntat în costum negru făcut pe comandă, în vizite protocolare la prietenele bunicii – bătrane doamne care mai ţineau încă tradiţia cea- iului de la ora cinci şi care mă serveau cu şerbet . Din nefericire copilaria mea şi adolescenţa mea au fost întunecate de către educaţia materialist-dialectică a regimului comunist dar acasă, sub călăuzirea bunicii, răsfoiam vechi reviste franţuzeşti şi aprofundam filosofia tomistă, considerată retrogradă pe atunci şi chiar învăţam să gătesc după vechi reţete din cărţile de odinioară. Am mers şi cursuri de orgă dar … desfiinţarea clasei de orgă de la Conservator mi-a spulberat visul de a deveni organist. O amintire dragă sufletului meu, este participarea, alături de tătăl şi bunica mea, la concertul aniversar la Ateneu în 1987 susţinut de către Cella Delavrancea ajunsă la vârsta de 100 ani. Atunci doamna Cella Delavrancea a spus că îi lasă pianul maestrului Dan Grigore. De abia în februarie 2008, invitat fiind la Palatul Elisabeta la Seara de Istoria Religiilor am putut relua tradiţia regalistă a familiei Bak. Amintirile au început să îmi răscolească sufletul şi am simţit-o alături, ca un înger păzitor, pe bunica mea, bătrana domnişoara de onoare are m-a crescut în tradiţia onoarei pentru ţară, rege şi regină ( bunica, Ana Bak, a trecut lumea venşniciei în anul 1991 ). La aceasta Seară de Istoria Religiilor, am avut cinsstea de a afla despre activitatea acestei Fundaţii chiar de la Principesa Margareta. Am ajuns astfel după ce am urmat cursurile de voluntariat ţinute de către Florin Koleci, la Centrul Generaţii de la liceul Ucecom unde i-am cunoscut coordonatori minunati numiţi Sorin Marinescu, Victoria Creţu, Mario Demezzo . La Centrul Generaţii nu am cunoscut bătrâni neputincioşi ci intelectuali aflaţi la varsta a treia dar cu spiritul încă tânăr de la care am aflat că învăţatura şi dragostea de carte sunt valori perene în viaţă. Îmi este greu să numesc pe cineva .. . pentru ca aş putea uita pe unii dintre ei şi nu ar fi corect. Pe 25 octombrie 2009, în calitate de voluntar am avut onoarea , de a participa, cu ocazia zilei Majestăţii Sale, Regele Mihai, la concertul caritabil unde pianistul, de talie internaţională, Dan Grigore, a susţinut recital de pian. Anul acesta, concertul este oferit anul acesta de Orchestra de Cameră a Filarmonicii George Enescu, dirijată de Cristian Mandeal. Fondurile strânse sunt folosite pentru ajutorarea copiilor talentaţi din familii modeste ”

Adriana Mihaela Macsut .
P.S. În calitate de voluntar al Fundaţiei Principesa Margareta, vă rog, dragi cititori, să îmi permiţeţi să o felicit pe Alteţa Sa. De asemenea îi mulţumesc pentru onoarea acordată de mă număra printre voluntarii Fundaţiei Principesa Margareta.

Published in: on October 16, 2009 at 2:58 pm  Comments (3)  

In ce tara traim?

Privesc stirile la tembelizor si ma intreb in ce realitate oare traim? La Iasi la pelerinaj oamenii saraci se bat pe mancare. Parlamentari ghidati de catre vanghelie care este fac si desfac guvernul. in satul in care s-a nascut Herta Muller oamenii se intreaba la ce se le folseste lor premiul Nobel castigat de aceasta la literatura? Oare cu ce fel de realitate se conjuga viata cotidiana din aceasta tara?

Published in: on October 14, 2009 at 5:36 pm  Comments (3)  

Căutări temporale de Adriana Macsut şi Ştefan Bak-Grosu

Ochii bărbatului cu tristeţe tavanul apăsător de alb al camerei.  Priveşte răsăritul soare-lui şi secvenţele temporale încep să se deruleze ca într-un film cu tâlc ascuns.

Pământul  se înconvoaie, curg şuvoaie de lavă stinse de către supa oceanică apoi se agită înotând prin euglena verde. Pământul caută viaţă dar viaţa nu este încă născută

Şi a fost lumină  … . Să se facă o tărie în mijlocul apei, care să despartă în două  apa de apă …  . Să se   strângă  apa de sub cer într-un singur  loc.  Pământul  să  nască … pomi  roditori …  . Să fie luminători  în tăria cerului şi să despartă pământul între zi şi noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă … . Să face om după chipul şi asemănarea noastră … parte bărbătească şi parte femeiască ( Geneza 1).

Omul a fost zămislit!

Ochii verzi ai  bărbatului se   cufundă în  preistorie.  Pământul îşi   caută raţiunea.

Un vânător primitiv , şef de trib  pictează peştera Altamira spre a avea vânat îndestu- tulător. Cere şi iertare Stâpânului  Fiarelor  pentru ca animalele  să nu îi ucidă supuşii.  Lângă el  stă  o femeie  cu părul negru  lung şi despletit,  înveşmântată într-o tunică lugă până la câl- căie  croită din piele   ucise de  către el, şeful de trib.  Pământul se pre găteşte pentru  era gla- ciară şi atunci este  nevoie de veşminte  groase . În faţa  unei  colibe din Siberia,  şamanul cel bătrîn desenează un cerc.   Acolo  femeia şefului de trib este  trimisă să ispăşească.  Ea trebuie să moară pentru  ca frigul glaciar  să se  îmblânzească.  Un ultim  suspin al  femeii  şi soarele se iveşte  încălzind   pământul.  De sub zăpadă răsar: ghiocei, viorele, maci şi frezii.

Marele Inchizitor priveşte rugul  înălţându-se spre cer şi simte prin toţi durerea tinerei vrăjitoare condamnate la ardere pe rug.  El, Marele  Preot Torquemada, căzuse  în ispita dra -gostei pentru  călugăriţa capucină  care o declarase vrăjitoare pentru că era obiectul ispitei, era ochiul diavolului  ce încercase să-l arunce în iad pe el, Marele Inchizitor.  Priveşte arderea pe rug a tinerei ca pe un spectacol oferit poporului spre a se bucura că scapă de vrăjitoarea care, credeau ei, le  adusese seceta.  Văzuse  multe spectacole de ardere pe rug … dar de  acestă dată simţi însă o străfulgerare lăuntrică iar ochii  se  umplură de lacrimi.  Vede  ca un abur  silueta fetei înăltându-se spre cer alături de un înger şi îi aude glasul acuzator.

-Mor nevinovată  dar imaginea mea te va tortura pe tine închizitor nemilor cu mâinile pătate de sângele neprihăniţilor ce i-ai declarat eretici.

Ca un nebun coboară scările  şi începe să toarne găleţi de apă peste rug dar trupul ei este deja transformat în cenuşă.  Apoi cade pe caldarâmul pietruit.

-E  mort, şopteşte  unul dintre preoţi. Aşa păţesc toţi Marii Inchizitori  când le apare fata despletită cu părul negru. Este legenda trandafirului!

Ploaia începe să cadă iar în aer se simte  mireasmă de trandafiri. Şi o voce se aude de nicăieri:

-Este ultima oară când revin să vă spun că nu aveâi nevoie de Mari Inchizitori. Pământul se face trup iar  omul se face pământ!

Apoi ploaia se opreşte brus iar un vţnt rece spulberă cenuşa.

În camera de hotel cu pereţii apăsător de albi  bărbatul cu ochi verzi, în veşmânt mânt de preot plânge în hohote tânguindu-se: ,,De ce întotdeauna ajung  prea târziu?”  Se  află într-o cameră   de pe un hotel  venusian  şi îşi trăieşte ultimele clipe alături de iubita cu părul lung şi negru.  Peste câteva ore vor pleca  spre  acelaşi oraş terestru dar vor fi ca şi doi străini . El se  va întoarce   în parohie iar  ea va fi iar  medic la  urgenţă. S-au numit Adam ( din ebraică pământ) şi Eva ( din ebraică seminţie).

-Să fugim, spune Adam.

-Să fugim, repetă Eva.

Dar niciunul dintre ei nu au curaj să ducă gestul de a fugi până la capăt.  Închină două cupe de şampanie franţuzească şi gustă două tartine de caviar. Buzele lor  se unesc  într-un  ultim sărut iar trupurile se caută … înâltând Cântarea Cântărilor.

…  Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutărilre tale sunt mai bune ca vinul! …

Dar mai spune oare  povestea ?  Se  spune că Adam şi  Eva  au plecat spre dtumurile  viaţii lor şi sunt acum doar doi clowni trişti care işi duc existenţa searbădă în prăfuitul Bucu- reşti.

Bărbatul cu ochii verzi şi înveşmîntat în strai de Mare Inchizitor  priveşte covorul roşu al camerei din hotelul venusian, cu pereţii apăsători  de albi.  Pe covor sunt cioburi de la două cupe de şampanie sparte  şi biluţe de caviar râspăndite.  Prin fereastră  razbal primele raze de soare ale dimineţii: Şi a fost seară şi  a fost dimineaţă …  pe Venus!

În cameră intră, fără să bată la uşă, o femere cu părul negru înspicat cu fire albe şi  având la cearcăne. A adus o tavă pe care se aflau  o sticlă de şampanie franţuzească şi două cupe de cristal.

Bărbatul se trezeşte din reverie şi rosteşte:

-Te-ai întors iubita mea Eva … dar pe pe Dumnezeul meu … de ce eşti aşa de bătrănă? Ai doar 25 de ani şi pari de 55!

Ochii femeii se umplu de lacrimi. Timpul trecuse necrutător peste ea  dar el rămăsese necruţă- tor de tânăr.

-Eu sunt doar o biata chelnăriţă. Nu mă numesc Eva şi nu cunosc nicio Eva!

Apoi pleacă trântind uşa cu putere.

Timpul bărbatului cu ochi verzi începe să se deruleze cumplit de repede.  Nu mai ştie cine este şi nu mai simte nimic.  Agonizează pe un pat  spital şi un  android medic roşteşte cu voce gravă:

-Mai are doar zece minute de trăit! Să-i facem o transvitalizare!O fată cu părul negu şi lung, medic rezident, îl ţine de măna dreaptă care nu este ocupată de către perfuzii.  Sopteşte înlăcrimată un descăntec stravechi:

– Noaptea în pat l-am căutat pe iubitul meu şi nu l-am aflat!

Scula-mă-voi şi voi alega prin pieţe, uliţe şi-l  voi căuta!

Bătrânul rosteşte cu glas obosit:

-M-ai găsit!  Eşti grădina încuiată … eşti mireasa mea, fântână acoperită şi izvor pece- tluit iar tot aleg să te prind.  Ce nălucă eşti tu femeie cu părul negu şi despletit?!

– Eu sunt a celui drag … care de dorul meu se poartă!

Tânără cu părul negru  a  pus o sărutare  dulce ca vinul pe buzele învineţite de răsuflarea morţii.  Şă nu se ştie ce a mai fost…  dacă transvitalizarea a reuşit sau pentru că manuscrisul străvechi se opreşte aici.

Published in: on October 9, 2009 at 5:24 pm  Leave a Comment  

Penelul îngerului politic

De când mă ştiu corpul meu arde iar mâna mea aşterne pe hârtie destine şi iluzii. Cu aripile mele de înger diafano-politic cutreier lumea de tranziţie, bântuită de criză de vreo două decenii încoace şi vând vise!

Ştiu însă că vânzătorul de iluzii a murit acum două decenii şi că s-a sinucis. Dar ….îmi place să fiu îngerul unduitor al minciunii politice aşa că îl mituiesc pe medicul anatomo-patolog care a făcut atunci autopsia să spună că a fost moarte naturală … şi le spun cu candoare oamenilor că a murit de prea multă fericire postrevoluţionară.

Deci … totul este bine şi este multă fercire că până în 2015 pensiile şi salariile vor creşte cu 100%. Eu îngerul parlamentar, prezidenţial şi guvernamental vă dau cuvântul meu de onoare şi jur pe constituţie.

Pentru ca să trăiţi mai uşor … si să nu aveţi gânduri metafizice am scos din programa şcolară filosofia şi logica. Eu sunt îngerul vostru … plutesc deasupra tuturor într-un dans pe sârmă … şi ca să puteţi pluti şi voi lăsaţi deoparte gândirea analitică.

Acum sunt tare ocupat … să ordonez găştile de interese … că vine iar o campanile şi … totul trebuie să fie cum a mai fost: vin ai noştri şi pleacă ai noştri … iar voi oameni obişnuiţi nu aveţi griji … dansaţi diafan pe sârmă … căci îngerul naţiunii vegeayă şi cu penelul politic vă trasează soarta. Mergeţi la vot … că vă mai dau un leu sau doi la salariu şi pensie.

Vă spun eu să aveţi încredere … că eu sunt îngerul politic frate cu Nefertiti şi cu Nefer- tatu. Ca să vă simţiţi bine mai priviţi o crimă în direct la ştiri bucuraţi-vă că nu sunteţi victima şi … atunci purcedeţi la festival asortat cu vin baubau, coniac unirea, un bilet la bingo în ritm de manele şi trageţi cu sete o ţigară de marijuana.

Published in: on October 9, 2009 at 3:05 pm  Comments (2)