Aber Konstanza kann ich nicht entbehren – Dar de Constanţa nu mă pot lipsi

Deşi în aceste zile parcă s-a dezlănţuit potopul biblic din vremea lui Noe, este greu de uitat că este tutuşi vremea vacanţei de vară iar gândurile zboară spre mare. Regina Elisabeta era la fel ca mulţi dintre noi îndrăgostită de mare. Cunoscută ca scriitor sub pseodonimul Carmen Sylva, scria în Bucureşti pe 15 mai 1905: ,, Aber Konstanza kann ich nicht entbehren – Dar de Constanţa nu mă pot lipsi”. Aceste mărturisiri ale Reginei sunt prezentate pe blogul http://sylvaregina.wordpress.com/2010/07/10/constanta/ . Această pagină web aparţine Doamnei Zimmermann care şi-s susţinut doctoratul în filosofie cu teza ,, Elisabeth, Prinzessin zu Wied, Königin von Rumänien (1843-1916) Die dichtende Königin” (http://www.scribd.com/doc/17839475/Silvia-Zimmermann-CarmenSylva-Die-Dichtende-Koenigin-Diss-Marburg-2003).
Aber Konstanza kann ich nicht entbehren – Dar de Constanţa nu mă pot lipsi
10. July 2010 by sylvaregina (http://sylvaregina.wordpress.com/2010/07/10/constanta/)
„Nun gehe ich wieder nach Konstanza. Die Donaufahrt muss leider diesmal unterbleiben. Aber Konstanza kann ich nicht entbehren. Das ist die einzige Art, wie ich das ganze Jahr aushalten kann. Ich denke, auch der König kommt hin und wird Freude haben davon. Das große Leben im Hafen hat für ihn allen Reiz und entfernt die Monotonie, die das Meer sonst für ihn hat. Wie schade, dass er es nicht so gern hat, wie ich!“ (Bukarest, 21. Mai 1913).
„Mir war das Meer lieber als ich sagen kann. Das Wohnen in meinem kleinen Häuschen nahe am Leuchtturm war ein Wonne und das Begrüßen der ein- und ausfahrenden Schiffe eine stündliche Freude!“ (Sinaia, 19. Juli 1911)
„Ich gehe nun ein Paar Tage nach Konstanza, das wird mir gut tun, da das Meer mich immer wunderbar restauriert, besser als die Berge, die ich schlecht vertrage.“ (Bukarest, 15. Mai 1905)
Aus Briefen Carmen Sylvas, hrsg. von W. Deetjen, Leipzig: Seemann, 1920, S. 53, 39, 10).
* * *
„Plec din nou la Constanţa. Călătoria pe Dunăre din păcate nu va avea loc de data aceasta. Dar de Constanţa nu mă pot lipsi. Este singurul fel, cum pot suporta întregul an. Eu cred că şi Regele va veni şi îşi va găsi o bucurie. Forfota din port este atrăgătoare şi pentru el şi îi alungă plictiseala pe care o are marea de obicei asupra lui. Ce păcat că nu o îndrăgeşte şi el la fel ca mine!” (Bucureşti, 21 mai 1913)
„Mie mi-a fost dragă marea mai mult decât pot spune. Să locuiesc în căsuţa de lângă far a fost o mare plăcere, iar salutarea vapoarelor care vin şi pleacă o bucurie în fiecare oră!” (Sinaia, 19 iulie 1911)
„Plec pentru câteva zile la Constanţa şi asta îmi va face bine, căci marea mă reface minunat, mai bine decât munţii, pe care îi suport mai greu.” (Bucureşti, 15 mai 1905)
Din scrisorile Carmen Sylvei, ediţie îngrijită de W. Deetjen, Leipzig : Seemann, 1920, pag. 53, 39, 10, [ro: iz].

Foto: http://sylvaregina.wordpress.com/2010/07/10/constanta/

Advertisement

Proiectul ecologic al Prinţului Charles

Activitățile publice ale Alteței Sale Regale Principelui de Wales sunt demne de remarcat. Este prezent de mai bine de 4 decenii în viața Marii Britanii și a Irlandei de Nord, dar și a altor națiuni și popoare reunite sub cupola Commonwealth-ului. Prinţul Radu consideră că este un model de leadership:
Principele Charles este un model de leadership. Unul diferit de al multor oameni ai puterii din generația lui, plin de inteligență, compasiune, profunzime, cunoaștere, constanță, eleganță și spirit de răspundere” (http://www.princeradublog.ro/jurnal/the-princes-rainforests-project/)
Este de admirat împlicarea Prinţului Charles în acţiuni şi proiecte referitoare la etica mediului şi Vă invităm să vizionați la adresa http://www.youtube.com/user/theroyalchannel?blend=3&ob=4#p/f/26/CUQ1K284Ip4
cuvintele Principelui de Wales, Moștenitorul Coroanei britanice, referitoare la acțiunile și proiectele sale în favoarea mediului înconjurător Mesajul are o durată de cinci minute şi jumătate şi nu veţi regret dacă îl ascultaţi!

Bucate regale

Principesa Margareta s-a hotărât să dezvăluie secretele mâncărurilor regal şi a pregătit o carte de bucate regale. Demersul nu a fost uşor! Principele Radu mărturiseşte be blog că este ,,o carte de bucate de familie, cuprinzând rețete, fotografii, povești și relatări despre membri ai Caselor Regale europene și mondiale, veri ai Principesei”. Reţetele au fost selectate de la familiile regale înrudite cu principesa Margareta, clasificate şi încercate, iar demersul a durat mai mulţi ani. Ineditul volum va fi lansat în această toamnă.
Pentru a afla mai multe amănunte vă invităm să urmaţi linkul:
http://www.princeradublog.ro/jurnal/carte-regala-de-bucate/

O lacrimă pentru Basarabia

Pe 6 iulie 1949 puterea sovietică a deportat din Basarabia 11.293 de familii – 35.796 per- soane, dintre care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. Un număr de 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte au fost acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „aparte -nenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”. Au fost în total trei valuri de deportări.
Operaţiune a fost numită conspirativ „IUG”/Sud s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949.
Această cumplită pagină de istorie este evocată pe blogul Principelui Radu cât şi pe blogul Partidului Liberal din Basarabia. Nu avem dreptul să uităm. Cine îşi uită trecutul nu are dreptul la viitor!
Adriana Macsut
http://www.princeradublog.ro/atitudini/al-doilea-val-de-deportari-in-basarabia-%E2%80%93-6-iulie-1949/
http://falestiliberals.wordpress.com/2009/07/07/trei-valuri-ale-deportarilor-staliniste-din-r-s-s-moldoveneasca/