Gabriel Badea Păun s-a născut la Sinaia în 1973 iar in anul 2005 a devenit doctor în istoria artei la Universitatea din Sorbona cu teza Antonio de La Gandara (1861-1917), un portraitiste de la Belle Epoque . A fost decorat anul trecut de către preşedintele Traian Băsescu cu gradul Cavaler al Ordinului Meritul Cultural şi anul acesta a primit Medalia Majestăţii Sale Regele Mihai pentru loialitate. Decoraraţia regală a fost înmânată într-un cadru festiv (în această vară) de către Majestatea Sa Regele Mihai la Palatul Elizabeta in Bucureşti.
Cartea “Mecena şi comanditari, artă şi mesaj politic” (Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2010) lansată în acest an de către prestigiosul istoric al artei, rezident acum la Paris, reuneşte mai multe studi şi articole publicate de-a lumgul a ultimilor zece ani în reviste de istoria artei precum:Revue roumaine d`historie (Bucureşti) şi Bulletin de la Societe de l`Histoire de l`art francais (Paris). Subiectele sunt reprezentate de către subiecte inedite şi mai puţin abordate din istoriografia de artă românească. Nu sunt subiecte neinteresante dar problema este că o mare parte dintre documentele şi tablourile studiate în acestă carte aparţin unor colecţii particulare din Marea Britanie, Franţa, Statele Unite şi România. Multe dintre operele prezentate în carte au fost din nefericire distruse în vremea regimului comunist. Cartea are o anume fascinaţie romantică şi de accea este dificil de scris o recenzie. Este scrisă într-un stil antrenant şi accesibil dar care în acelaşi timp este şi stilat, chiar elitist. Aceste rânduri sunt doar o invitaşie la a lectura aceasta carte.
În lumea artei, Gabriel Badea-Păun este deja un critic consacrat şi de curând a fost medaliat cu Premiul “Le Second Empire-Fondation Napoléon” pentru Le style Second Empire, Architecture, décors et art de vivre, Paris, Citadelles et Mazenod, 2009
Adriana Mihaela Macsut şi Ştefan Grosu
Recenzie: Gabriel Badea-Păun, Mecena şi comanditari, artă şi mesaj politic, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2010
Carte regală de Bucate
Alteţa Sa Principesa Margareta a României a lansat la Târgul de Carte Gaudeamus un volum numit “Carte Regală de Bucate” (Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010). În general bucatele regale reprezintă un vis dar prin aceasta carte Alteţa Sa ne invită la masa regală. Sun prezentate peste 60 de reţete cu bunătăţi servite la mesele familiilor regale din Europa şi 30 de portrete ale membrilor acestor nobile familii. Cartea nu este însă doar o simplă redare a unor reţete culinare ci prezintă tradiții despre “ospitalitatea regală, despre familie, despre sărbători și despre privilegiul de a dărui celui de aproape clipe de bucurie și armonie” (http://www.princeradublog.ro/jurnal/cartea-regala-de-bucate/) . Despre aceasta carte de ,,bunătăţi regale” Alteţa Sa Principesa Margareta a făcut câteva mărturisiri.
“Este şi o carte de familie, în care am inclus pe toată lumea care îmi este dragă.
Capitolele poartă numele celor de la care am reţetele şi sunt aşezate aproximativ în ordinea în care mi-am cunoscut rudele. Crescând în Anglia, Danemarca şi Italia, atât de aproape de bunicele mele, am început cu ele, apoi am continuat cu părinţii mei, Regele şi Regina, surorile şi verii pe care i-am ştiut de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofia a Spaniei şi Ducele de Aosta”
Despre “Provizoratul Istoric” în accepţia Principelui Radu al României
La târgul de carte Gaudeamus a fost lansată cartea “Provizoratul Istoric” (Editura Polirom, Iaşi, 2010) aparţinând Alteţei Sale Principele Radu. Cartea cuprinde articole, eseuri, declaraţii şi conferinţe din anii 2007-2010, continuând cele doua volume publicate de Principele Radu al Romaniei la Editura Polirom: “Europa din noi” şi “Biblioteca în flacari”. Primul volum reprezintă o paralelă între regalitate ( văzută instituție precum şi ca depozitar de valori și principii relevante statal și identitar) și lumea politică ( protagonista administrării țarii prin instrumentul numit democrație). Al doilea volum ilustrează multitudinea de fațete pe care le-a introdus în România afirmarea în prim-planul vieții publice a instituţiei regalității raportată la un mediu înconjurător majoritar republican. Capitolele cărții ” Provizoratul Istoric” reprezintă analize geopolitice despre importanța, complexitatea, inefabilul, valoarea, finețea leadership-ului statal, bazat pe puterea exercitată de către puterea exemplului personal în sensul de de model, care impune valori perene precum loialitate, generozitate simțul datoriei. Leadership este deja un concept în filosofia politică şi ” nu are echivalent în limba română (poate nu întâmplător)” (http://www.princeradublog.ro/jurnal/statul/) dar “el nu este, însă, din acest motiv, mai puțin important pentru viitor” (ibidem). Acest concept este însă extrem de important pentru fundamentarea în România a unei democraţii stabile pentru că reprezintă o modalitate prin care poate evidenţia “importanța respectabilității Statului și a profesionalismului instituțiilor” (ibidem). Autorul are ca punct de reper realitatea romanească ancorată în contextul dezvoltarii statale din ultimul secol si jumatate. Printr-o argumentaţie care se înscrie în filosofia politică, se conturează motivaţia pentru care în România nu există încă un stat care să posede instituţii profesioniste care contureze statul de drept, în sensul de institutie văzută ca o suma de valori şi tradiţii care nu trebuie să se supună dinamicii politice ci rigorilor unei democraţii reale şi stabile care să nu depindă de tendinţe geopolitice. Statul reprezintă astfel o reflectie institutională despre exercitarea libertăţii unei natiuni.
Adriana Mihaela Macsut şi Ştefan Grosu
P.S. Cartea poate fi comandată la editura urmând linkul http://www.polirom.ro/catalog/carte/provizoratul-istoric-3925/ iar amănunte despre carte pot fi găsite pe blogul Alteţei Sale http://www.princeradublog.ro
/jurnal/statul/ Fotografia este preluată după blogul Alteţei Sale.
Ceas aniversar la Facultatea de Filosofie din Bucureşti
La sfârşitul săptămânii (13-14 noiembrie) trecute la librăria Cărtureşti, Facultatea de Filosofie din Bucureşti a marcat o dublă sărbătoare:
-un secol şi jumatate de existenţă (150 de ani) şi
-zilele filosofiei.
Prima zi (sâmbată, 13 noiembrie) a fost dedicată lansării voumului ,,Filosofia ca mod de viata, semnată de către asist. dr. Cristian Iftode (apărut la Editura Paralela 45, Bucuresti, 2010) şi dezbaterii intitulată ,,Filosoful, tinichigiul si societatea”, referitoare la rolul filosofului în societate.
Cristian Iftode uneşte în cartea ,, Filosofia ca mod de viaţă” originalitatea cu originitatea adică arată cum se poate trăi şi dialoga în mod autetic filosofic (aşa cum a remarcat Dl Prof. Univ. Vasile Morar). O prezenţă deosebită a fost marcată de către actorul Eusebiu Ştefănescu, unchiul lui Cristian Iftode. Acesta a încântat auditoriul şi a precizat că nepotul avea înclinări filosofice din fragedă copilărie. Totuşi chiar dacă destul de tânăr, Cristian Iftode a reuşit prin această carte să contureze un punct de vedere propriu în care filosofia devine o terapie văzută ca viziune principială ce ordonează moral viaţa. Acest punct de vedere moral îl duce pe autor la concluzia că filosoful îşi poate asuma trăirea creştină pentru că a fi creştin înseamnă a fi liber iar filosoful se distinge prin excelenţă prin starea de asumare a libertăţii.
Sesiunea dezbaterii ,, Filosoful, tinichigiul si societatea” a fost dechisă de către Prof. Univ . dr Romulus Brâncoveanu, Decanul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea Bucureşti, care a arătat că este timpul, după 150 de ani de existenţă a acestei instituţii academice, să marcheze o victorie în sensul că a fost introdusă meseria de filosof în nomenclatorul de meserii. Apare posibilitatea conturării consilierii filosofice care reprezintă învăţarea dialogului filosofic, plecând de la problemele cotidiene.
Manifestarea din ziua a doua (duminică, 14 noiembrie) a fost deschisă prin lansarea volumului de studii ,, Cuvinte, teorii şi lucruri Quine în perspectivă”, coordonat de către Prof. Univ Dr, Mircea Dumitru, Prorector la Universitatea Bucureşti (apărut anul acesta la editura Pelican). Coordonatorul studiului a arătat că nu este o carte pur comercială dar editarea ei a fost impusă de către rolul dascălului care are menirea de a forma studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Cartea reprezintă rezultatul colaborarii dintre profesori de la Facultatea de Filosofie de la Universitatea Bucureşti precum şi de la prestigioase universităţi din Australia şi S.U.A. Este de remarcat evocarea Prof. Univ. Mihail Radu Solcan care a avut deosebita ocazie de a vorbi cu Willard Van Orman Quine într-o vizită făcută în 1991 în SUA . Întâlnirea cu ,,Zeul de la Harvard” a fost tulburătoare. Apoi a venit rândul Acad. Prof. Univ. Dr. Ilie Pârvu care a subliniat că a purtat o corespondenţă judicioasă cu ,,Zeul Quine” care dorea să fie informat în amănunt despre modul cum îi sunt traduse scrierile în limba română.
Partea a doua a fost reprezentată de către dezbaterea ,,Filosofie şi dezbatere publică”. Printre interlocutori a fost şi Toader Paleologu care a vorbit despre dificultatea filosofului de a se adapta la viaţa parlamentară precum şi despre filosofia în context cât şi despre avantajele sistemului monarhic. În finalul conferintei Toader Paleologu a propus înfiintarea unui club de filosofie cu şedinţe lunare. S-a conturat concluzia necesităţii unei dezbateri etice în viaţa sociatăţii care a arătăt Prof. Univ. Adrian Iliescu ar fi trebuit să ducă totuşi la asanarea morală a lumii postcomuniste. E însă prea târziu pentru asemenea clarificări conceptuale iar atunci filosofia devine doar un mod de viaţă, specific trării intelectuale. O prezenţă indedită a fost cea a jurnalistului Eugen Istodor de la Academia Caţavencu care arătat că, din nefericire, în viaţa publică există mitocănie şi comunicare dar nu există o veritabilă dezbatere publică.
Concluzia acestor două zile de dezbateri ar fi că filosofia, aşa cum a precizt dl Acad. Prof. Univ. Mircea Flonta, are rolul de a-i determina pe oameni să gândească mai bine.
Au consemnat Adriana Mihaela Macsut şi Stefan Grosu
(Foto: Ştefan Grosu)
Adio …. Domunule Adrian Păunescu
Adrian Păunescu (n. 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost poet, jurnalist om politic contemporan care s-a implicat efectiv în viaţa cetaţii, cu bune şi cu rele.
A fost ctitorul Cenaclului Flacăra, manifestare desfășurată periodic în anii 1973–1985,, unde artiștii, descoperiţi de poet în diverse zone erau promovați şi prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros şi entuziast. Acum apar diverse voci care consideră cenaclul o manifestare ceauşistă dar trebuie judecată această manifestare cenaclistă la nivelul vieţii de atunci care era limitată de către numeroasele restricţii ale sistemului totalitar comunist. Bardul de la Bârca (este locul unde poetul a copilărit) a inventat efectiv sintagmele:
-,,generaţie în blugi şi tânără” pentru a încadra astfel spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, iubitor al genurilor folk și rock;
-Craiova maxima şi Craiova campioana unei mari iubiri prin care şi arătat ataşamentul făţă de echipa de fotbal Universitatea Craiova,
-,,şi totuşi există iubire/şi totuşi exită blestem/ dau, dau lumii de ştire/iubesc, am curaj şi mă tem” pe care îndrăgostiţii le şoptesc.
Au apărut precum şacalii diverşi judecători după ce poetul a trecut în eternitate dar ar trebui totuşi să ridice primul piatra doar acela care a fost dizidentul perfect, acela care n-a colaborat deloc cu regimul totalitar. Eu recunosc sunt vinovată pentru că am rostit legământul de pionier şi de utecist şi că am recitat versurile lui Adrian Păunescu.
Trupul poetului a fost aşezat în cripta din cimitirul Belu într-o zi frumoasă de octombrie iar astfel versul lui a amuţit şi mine pentru el nu mai există. A trecut în cartea aducerilor aminte. Trupul lui este acum ,,calcar şi cuvânt” şi s-au aşternut peste el ,,tăcerile postume”. Noi supravie-ţuitorii rămânem în lume: Că suntem în lume pe-acolo prin partea/Pe unde întârzie poşta şi moartea.
A consemnat Adriana Mihaela Macsut (Foto Ştefan Grosu)
P.S. L-am cunoscut personal pe Adrian Păunescu în primăvara anului 1996 la o conferinţă de presă ţinută la Primăria din Craiova. Aveam opţiuni politice diferite. Poetul era considerat nostalgic comunist iar eu mă pronunţam atunci ( ca şi acum) pentru pluripartitism, monarhie, liberalism. Scrisem chiar un grupaj de articole ironice despre Adrian Păunescu. La respectiva conferinţă de presa Arian Păunescu a avut însă tăria de caracter să îmi spună că că îi plac articolele mele deoarece sunt scrise cu talent şi că se bucură că a apărut un jurnalist bun în Craiova lui dragă. În aceiaşi perioadă însă un jurnalist de la un ziar local (Cuvântul Libertăţii) m-a numit ,, autostrada de la Maglavit”.
Conferinţă de singularitate la nivel înalt
Şfârşitul lunii octombrie (26-30 octombrie) a marcat la Universitatea din Suceava conferinţa internaţională Phaede (Filosofia Ingineriei şi Artefactului în Era Digitală), având ca temă Ingineria singularităţii (lucrările au avut loc în limba engleză) – eveniment ştiinţific remarcabil în viaţa Universităţii şi în Bucovina.
Manifestarea, a precizat prof. univ. dr. Viorel Guliciuc, coordonatorul acesteia, constituie a doua ediţie a conferinţelor PHEADE (Filosofia Ingineriei şi Artefactului în Era Digitală), organizate de Catedra de Filosofie, Ştiinţe Sociale şi Politice a universităţii sucevene, în colaborare cu Societatea Română de Filosofie, Inginerie şi Tehnoetică (,,născută” la Suceava). Prima conferinţă care a avut loc în 2009 şi a fost încununată cu un volum publicat de prestigioasa Cambridge Scholar Publishing. Conferinţa din 2010 a reunit pe plaiul bucovinean prestigioase
personalităţi contemporane având cercetări în domeniul roboticii, nanotehnologiei, ingineriei genetică (din Brazilia, Canada, Franţa, India, Israel, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, S.U.A. şi bine- înţeles România), cadre didactice universitare, doctoranzi, cercetători independenţi, în total un număr de circa 50 de participanţi.
Mentorii evenimentului au fost profesorii universitari Emilia Guliciuc şi Viorel Guliciuc.
La conferinţă au susţinut referate participanţii care sunt veritabile personalităţi ale domeniului filosofiei şi ingineriei, cadre didactice universitari şi cercetători din Brazilia, Israel, India, Fran- ţa, Italia, Anglia, precum şi din Canada şi Mexic (online), dar, fireşte, şi din ţară, şi din Suceava.
Workshopul a fost inaugurat de către prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, cancelarul Universi- sităţii din Suceava, care a arătat că este încântat de prezenţă foarte numeroasă şi valoarea aca- demică a referenţilor.
Leimotivul conferinţei a fost singularitatea, un concept din futurologie referitor la impli- cațiile pe care le are progresul tehnico-științific foarte accelerat pentru specia umană. Viitorul de fapt este déjà aici iar specia umană trebuie să se adapteze din mers la o dezvoltare exponenţială. De exemplu în România se scria încă cu maşini de scris iar informatica era un domeniu încă science-fiction iar acum arată prof. univ. Dan Milici ( de la Universitatea din Suceava, partici- pant la conferinţă) se vorbeşte de soft computaţional ca metodă educaţională.
Original a părut discursul în plen al prof. univ. Florin Munteanu din Bucureşti care într-o engleză americană, desprinsă din filmele de acţiune, care a încercat să stabililească o legătură ,,haotică” între inginerie, etică, singularitate şi new-age.
O surpriză deosebită a fost discursul lui Kuruvilla Pandikattu, conf. univ. dr. la Institutul Papal din Poona şi director adjunct al Institutului Indian de Ştiinţă şi Religie (Indian Institute of Science and Religion) care a punctat în mod clar implicaţiile tehnoeticii în domeniul singulari- tăţii . De precizat că filosoful indian este un discipol al specialistului de nivel mondial în istoria religiilor, Mircea Eliade, iar lucrarea lui de doctorat a filosofului Indian e dedicată hermeneuticii lui Paul Ricoeur.
Punctul forte a fost prof. univ. Marcelo Dascal, de la Universitatea din Tel-Aviv (un specialist recunoscut la nivel mondial pentru cercetările sale filosofice) care a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii ,,Ştefan cel Mare”. Evenimentul a avut loc pe 28 octom- brie 2010, ora 9,00 . De remarcat că Marcelo Dascal, este născut în Brazilia, din părinţi origi- nari din Bucovina (tatăl a urmat liceul la Rădăuţi). Cadrul solemn a reunit în Aula Rectoratului la prezidiu pe prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, rectorul universităţii sucevene, prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, cancelarul Universităţii sucevene, prof. univ. dr. Teodor Dima, de la Universitatea ,,Al.I. Cuza” din Iaşi, prof. univ. dr. Aurel Codoban, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ştefan Purici, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii din Suceava, în centru manifestării fiind prof. univ. dr. Marcelo Dascal de la Universitatea Tel-Aviv din Israel iar în sală fiind pe participanţii la Conferinţa PHEADE 2010 precum şi cadre didactice şi studenţi.
Se impune o scurtă prezentare a laureatului. Marcelo Dascal este şi licenţiat în inginerie electrică al Universităţii Sao Paolo din Brazilia. Personalitatea ştiinţifică a fost ilustrată de căre
complexa Laudatio prezentată de Sorin Tudor Maxim. Studiile sale în filosofie de studiul se axează îndeosebi pe controverse şi importanţei lui Leibniz în istoria filosofiei, filosofiei limba- jului, filosofiei ştiinţei. Actulamente, Marcelo Dascal este profesor la Universitatea din Tel Aviv. A predat la universităţi din SUA, Brazilia, Mexic, Franţa, Italia, Portugalia, Elveţia, şi a deţinut importante funcţii de cercetare. Este preşedinte al Asociaţiei de Filozofie Noul Israel şi al Aso- ciaţiei Internaţionale pentru Studiul Controverselor. În 2003 şi 2008 a fost ales şi reales membru în Comitetul de conducere al Federation Internationale des Societes de Philosophie (FISP).
Marcelo Dascal are şi o bogată activitate editorială: este co-fondator şi redactor al revistei filozofice internaţionale „Manuscrito” (Campinas, Brazilia), fondator şi editor a două serii de cărţi în ebraică şi co-editor al unei serii de carte în limba engleză.
Modest, Marcelo Dascal a mulţumit pentru distincţie şi a mărturist auditoriului ataşamentul sufletesc faţă de Bucovina, locul naşterii tatălui său precum şi pritenia şi respectul faţă de iniţiatorul şi coordonatorul conferinţelor internaţionale PHEADE, prof. univ. dr. Viorel Guliciuc şi preţuirea faţă de lumea academică suceveană şi din România. Emoţionat de aplauzele şi solemnitatea momentului, proaspătul Doctor Honoris Causa al Universităţii ,,Ştefan cel Mare, Marcelo Dascal, şi-a împărtăşit fericirea cu soţia şi cei 8 universitari şi cercetători brazilieni care au dorit să fie de faţă la ceremonialul înaltului titlu,
În aceiaşi zi au susţinut conferinţe reputaţi filosofi despre singularitate Luciano Floridi şi Lorenzo Magnani.
De menţionat conferinţa în plen a prof. Univ. dr. Aurel Codoban (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca) care a vorbit despre privind identitatea şi diferenţa în realiatea virtual. Au urmat Colin T.A. Schmidt, conf. univ. dr. şi cercetător la Universitatea Maine (Le Mans- Laval) Lorenzo Magnani, University din Pavia & Guangzhou, prof. univ. dr Ana Carolina Regner, Universitatea Vale do Rio dos Sinos care au insistat pe necesitatea adaptării omului la impactul singularităţii. Apoi prof . dr Mihai Valică a prezentat un punct de vedere strict-modo ortodox referitor la omul văzut între imago Dei, filosofie, tehnologie şi apocalipsă.
Conferinţele împărite pe secţiuni fost susţinute de către Ionel Ciprian Alecu Bogdan Baghiu Ana Bazac Razvan Buzatu Mircea Bejenar, Georges Charpenthier, Alexandu Caragea, Felicia Ceauşu. George Ceauşu, Horia Costin Chiriac, Dorel Cernomazu, Claudio Dascal, Vasile Demciuc, Petar Gramatikoff , Stefan Grosu, Ionut Isac, Byron Kaldis, Konstantin Khroutski, Adriana Mihaela Macsut, Dan Milici, Mariana Milici, Gabriela Platon, Alina Popa, Dorin Popa, Bogdan Popoveniuc, Daniela Pet Rosel, Sheldon Richmond, Marian Taranu Traian-Dinorel Stanciulescu, Kayo Uejima, Niadi Cernica.
Lucrările au fost împărţite în mai multe secţiuni, desfăşurate pe trei zile:
-secţiunea despre ferestrele şi feţele singularităţii coordonată de către cercetătorul clujean Ionut Isac (care a susţinut o lucrare despre superinteligenţă şi singularitate) şi de către ,,cancelarul” universităţii sucevene, Tudor Sorin Maxim (care a prezenat o lucrare despre etica prospectivă) şi Dan Milici (având o conferinţă despre legătura dintre performanţa sportivă şi tehnologie);
-secţiunea minte, identitate şi singularitate coordonată de către Dorin Popa (care a prezentat o lucrare despre negocierea identităţii în lumea virtuală);
-secţiunea stranietăţii umanismului atribuită lui Florin Munteanu care avut un efectiv circuit restrâns membrilor cercului de ştiinţa complexităţii din Bucureşti care încearcă să facă din analiza asupra new-age o ştiinţă;
-secţiunea Dumnezeu, Singularitate şi Apocalipsă, coordonată de către Traian Dionorel Stânciulescu (care a prezentat o lucrare despre legătura dintre metafizică şi singularitatea creativităţiii);
-secţiunea umanitatea în faţa erei tehnologiei coordonată de către Ionuţ Isac şi
-secţiunea despre viitorul umanităţii într-o lume tehnologică supervizată de către Bogdan Popoveniuc (care a avut un referat despre psihologia singularităţii).
Lucrările au fost închise cu o secţiune în plen care a reunite trei conferinţe susţinute de către:
-Anna Carolina Regnier care a prezentat o lucrare despre legătura dintre Darwinism şi singularitate,
-Ademar Ferreira care a conferenţiat despre relaţia dintre singularitate şi robotică şi
-Claudio Dascal care a făcut consideraţii despre modul de interacţiune dintre singularitate şi ingineria telecomunicaţiei.
Frumoasele studente de la Facultatea de Filosofie a asigurat oficiul PR alături de către lector. Dr. Bogdan Popoveniuc şi asist. Dr. Mariu Cucu fiind supervizaţi de către maestrul de cere- monie prof. univ. dr. Viorel Guliciuc. Fotograful oficial al manifestării a fost Mircea Nanu-Muntean.
Un moment deosebit al manifestării a fost vizita la mănăstirile Putna, Voroneţ şi Suce- viţa. Participanţii au păşit astfel îm lumea spiritualităţii bucovinene. Meditaţia despre singula- ritate trebuie totuşi făcută într-o accepţie care să nu îl rupă pe om de Dumnezeu pentru că omul este creatură iar divinitatea este creatoare.
Conferinţa s-a şfârşit acum dar întrebările rămân:
-care este limita până unde poate merge simbioza cu artificialul fără să afecteze umanul,
-care este limita până unde poate fi apelată tehnologia în medicină şi inginerie,
-cât poate ,,artefactul” să prelungească viaţa trupului uman,
-care este viitorul indistincţiei şi distincţiei artificial-natural.
-care este urmarea unei dezvoltării tehnologiei umane dacă nu ţine cont de ,,umanitatea” şi complexitatea fiinţei umane.
Cercetătorii singularităţii descriu un viitor în care specia umană va fi împărţită în două:
-deţinătorii care au inteligenţă superioară şi ar putea trăi sute de ani, şi
-nondeţinătorii, care rămân blocaţi în formele tradioţionnale, corporale de existenţă.
Acest viitor al singularităţii se întrevede a fi o versiune „Frankenstein”, în care oameni încearcă a se juca de-a Dumnezeu. Există teama că inteligenţa artificială care ar ajunge să subjuge omenirea. Aceste nelinişti despre viitorul desacralizat şi rupt de divinitate al omenirii au fost îm-părtăşite auditoriului de către călugariţa de la Voroneţ, Gabriela Platon (drd în filosofie).
Deja savantii caută universuri virtuale paralele prin experiementele lor. Universul compu- taţional este déjà aici iar omul conectat la diferite reţele de socializare este o realitate. Pare că lumea a devenit un imens sat planetar. Încotro curge totuşi viitorul omenirii pentru că aşa cum spunea Parmenide ,,totul curge” iar omul aşa cum consider Protagoras trebuie totuşi măsura tuturor lucrurilor.
Au consemnat Adriana Macut şi Ştefan Grosu (care a realizat şi fotografiile).
P.S.1) Pentru ca virtualii citorii să poată intra în atmosfera conferinţei vă prezentăm două linkuri:
-cu programul ştiinţific http://www.goldenideashome.com/pheade2010/Scientific%20Program%20PHEADE%202010.pdf
– cu rezumatele referatelor prezentate
Click to access Book%20of%20abstracts%20-%20PHEADE%202010.pdf
Vă urăm lectură plăcută!
P.S.2) Singularitatea rămâne o povestire despre viitor dar şi o modalitate prin care viitorul ne proviacă să gândim o nouă abordare etică. Subsemnaţii (Adriana Macsut şi Ştefan Grosu) au prezentat la această manifestare un referat despre singularitate şi bioetică.
Vizită princiară la Suceava
La sfârşitul lunii octombrie (pe 28 octombrie) Principele Radu a susţinut la Universitatea ,, Stefan Cel mare” din Suceava o conferinţă referitoare la libertate şi democraţie, noţiuni care în înţelegerea popular sunt greu de perceput.
La începutul anului 90 era de exemplu democraţia şi anarhie. Un ofiţer criminalist (din Craiova, oraşul meu natal) a fost nevoit să stea ascuns câteva luni de zile. Cei care îi anchetase considerau că venise vremea să se răzbune. Ofiţerul respectiv nu avea nici cea mai mică legătură cu aparatul represiv al securităţii. El şi-a făcut doar datoria. Rezultă de aici că nu trebuie confundată democraţia cu anarhia şi că în orice stat democratic de drept există drepturi dar şi obligaţii.
Anii care a trecut după 90 au pus accentul pe non-valoare şi dilentantism şi nu s-a avut deloc în vedere crearea unei scări de valori adevărate care să promoveze elite. Democraţia reprezintă cel mai bun regim politic cunoscut însă nu trebuie confundată democraţia cu libertatea întrucât libertatea este un exerciţiu de raţionalizare întelectuală prin care, aşa cum a menţionat, Principele Radu, elitele participă efectiv la viaţa cetăţii. Libertatea nu poate fi exercitată fără să existe elite iar elitele se clădesc în universităţi.
Alteţa Sa, Principele Radu precizează că discursul ţinut la Universitatea din Suceava a fost despre definirea libertăţii în accepţia leadership, subliniindu-se ,, diferența dintre libertate și democrație în practica universitară” . Rezultă atunci că Universitatea reprezintă o instituție care ,, nu are legătură cu democrația, ci cu libertatea” întrucât ,,este un spațiu liber atât în plan organizatoric, cât și în plan academic” (citatele sunt preluate după http://www.princeradu.ro/news/687/17/Vizita-la-Suceava-si-Falticeni/)
Auditoriul a fost compus din adevărate elite intelectuale: cadre didactice şi studenţi de la Universitatea din Suceava şi participanţii la Conferinţa Internaţională Phaede (Filosofia Ingineriei şi Artefactului în Era Digitală, care a avut loc la Suceava în perioada 26-29 octombrie). Principele Radu a subliniat respectul care îl poartă elitelor culturale pentru munca de apostolat dusă pentru promovarea adevăratelor repere axiologice
Adriana Mihaela Macsut
P.S. Subsemnata, semnatara acestui articolului, regalistă convinsă încă din copilărie, a avut remarcabila onoare de a participa la această conferinţă princiară. Îi mulţumesc pe această cale Alteţei Sale Principele Radu al României pentru discursul remarcabil în care a subliniat că este nevoie de o reală reformă a valorilor.
My Blog 