Gabriel Badea Păun s-a născut la Sinaia în 1973 iar in anul 2005 a devenit doctor în istoria artei la Universitatea din Sorbona cu teza Antonio de La Gandara (1861-1917), un portraitiste de la Belle Epoque . A fost decorat anul trecut de către preşedintele Traian Băsescu cu gradul Cavaler al Ordinului Meritul Cultural şi anul acesta a primit Medalia Majestăţii Sale Regele Mihai pentru loialitate. Decoraraţia regală a fost înmânată într-un cadru festiv (în această vară) de către Majestatea Sa Regele Mihai la Palatul Elizabeta in Bucureşti.
Cartea “Mecena şi comanditari, artă şi mesaj politic” (Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2010) lansată în acest an de către prestigiosul istoric al artei, rezident acum la Paris, reuneşte mai multe studi şi articole publicate de-a lumgul a ultimilor zece ani în reviste de istoria artei precum:Revue roumaine d`historie (Bucureşti) şi Bulletin de la Societe de l`Histoire de l`art francais (Paris). Subiectele sunt reprezentate de către subiecte inedite şi mai puţin abordate din istoriografia de artă românească. Nu sunt subiecte neinteresante dar problema este că o mare parte dintre documentele şi tablourile studiate în acestă carte aparţin unor colecţii particulare din Marea Britanie, Franţa, Statele Unite şi România. Multe dintre operele prezentate în carte au fost din nefericire distruse în vremea regimului comunist. Cartea are o anume fascinaţie romantică şi de accea este dificil de scris o recenzie. Este scrisă într-un stil antrenant şi accesibil dar care în acelaşi timp este şi stilat, chiar elitist. Aceste rânduri sunt doar o invitaşie la a lectura aceasta carte.
În lumea artei, Gabriel Badea-Păun este deja un critic consacrat şi de curând a fost medaliat cu Premiul “Le Second Empire-Fondation Napoléon” pentru Le style Second Empire, Architecture, décors et art de vivre, Paris, Citadelles et Mazenod, 2009
Adriana Mihaela Macsut şi Ştefan Grosu
Recenzie: Gabriel Badea-Păun, Mecena şi comanditari, artă şi mesaj politic, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2010
Carte regală de Bucate
Alteţa Sa Principesa Margareta a României a lansat la Târgul de Carte Gaudeamus un volum numit “Carte Regală de Bucate” (Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010). În general bucatele regale reprezintă un vis dar prin aceasta carte Alteţa Sa ne invită la masa regală. Sun prezentate peste 60 de reţete cu bunătăţi servite la mesele familiilor regale din Europa şi 30 de portrete ale membrilor acestor nobile familii. Cartea nu este însă doar o simplă redare a unor reţete culinare ci prezintă tradiții despre “ospitalitatea regală, despre familie, despre sărbători și despre privilegiul de a dărui celui de aproape clipe de bucurie și armonie” (http://www.princeradublog.ro/jurnal/cartea-regala-de-bucate/) . Despre aceasta carte de ,,bunătăţi regale” Alteţa Sa Principesa Margareta a făcut câteva mărturisiri.
“Este şi o carte de familie, în care am inclus pe toată lumea care îmi este dragă.
Capitolele poartă numele celor de la care am reţetele şi sunt aşezate aproximativ în ordinea în care mi-am cunoscut rudele. Crescând în Anglia, Danemarca şi Italia, atât de aproape de bunicele mele, am început cu ele, apoi am continuat cu părinţii mei, Regele şi Regina, surorile şi verii pe care i-am ştiut de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofia a Spaniei şi Ducele de Aosta”
Despre “Provizoratul Istoric” în accepţia Principelui Radu al României
La târgul de carte Gaudeamus a fost lansată cartea “Provizoratul Istoric” (Editura Polirom, Iaşi, 2010) aparţinând Alteţei Sale Principele Radu. Cartea cuprinde articole, eseuri, declaraţii şi conferinţe din anii 2007-2010, continuând cele doua volume publicate de Principele Radu al Romaniei la Editura Polirom: “Europa din noi” şi “Biblioteca în flacari”. Primul volum reprezintă o paralelă între regalitate ( văzută instituție precum şi ca depozitar de valori și principii relevante statal și identitar) și lumea politică ( protagonista administrării țarii prin instrumentul numit democrație). Al doilea volum ilustrează multitudinea de fațete pe care le-a introdus în România afirmarea în prim-planul vieții publice a instituţiei regalității raportată la un mediu înconjurător majoritar republican. Capitolele cărții ” Provizoratul Istoric” reprezintă analize geopolitice despre importanța, complexitatea, inefabilul, valoarea, finețea leadership-ului statal, bazat pe puterea exercitată de către puterea exemplului personal în sensul de de model, care impune valori perene precum loialitate, generozitate simțul datoriei. Leadership este deja un concept în filosofia politică şi ” nu are echivalent în limba română (poate nu întâmplător)” (http://www.princeradublog.ro/jurnal/statul/) dar “el nu este, însă, din acest motiv, mai puțin important pentru viitor” (ibidem). Acest concept este însă extrem de important pentru fundamentarea în România a unei democraţii stabile pentru că reprezintă o modalitate prin care poate evidenţia “importanța respectabilității Statului și a profesionalismului instituțiilor” (ibidem). Autorul are ca punct de reper realitatea romanească ancorată în contextul dezvoltarii statale din ultimul secol si jumatate. Printr-o argumentaţie care se înscrie în filosofia politică, se conturează motivaţia pentru care în România nu există încă un stat care să posede instituţii profesioniste care contureze statul de drept, în sensul de institutie văzută ca o suma de valori şi tradiţii care nu trebuie să se supună dinamicii politice ci rigorilor unei democraţii reale şi stabile care să nu depindă de tendinţe geopolitice. Statul reprezintă astfel o reflectie institutională despre exercitarea libertăţii unei natiuni.
Adriana Mihaela Macsut şi Ştefan Grosu
P.S. Cartea poate fi comandată la editura urmând linkul http://www.polirom.ro/catalog/carte/provizoratul-istoric-3925/ iar amănunte despre carte pot fi găsite pe blogul Alteţei Sale http://www.princeradublog.ro
/jurnal/statul/ Fotografia este preluată după blogul Alteţei Sale.
My Blog 