Remember decembrie 89

Deja au trecut peste două decenii de viaţa aşa numită liberă şi democratică. România a cunoscut o expresie a dictaturii comuniste iar ieșirea din sistem a fost violentă și sângeroasă.
Nu pot însă uita evenimentele dramatice petrecute în decembrie 89. Viaţa m-a purtat atunci în aşa numita vâltoare a întâmplărilor de atunci.
Eram destul de tânără pe atunci. De abia pe 30 decembrie am împlinit 22 de ani. Entuziasmul tinereţii m-a determinat să particip în mod activ la evenimentele revoluţionare. Am ajuns să fiu membru în FSN Craiova apoi am făcut parte din delegaţia studentească, participantă la prima adunare liberă a studenţilor români din Bucureşti. În cadrul FSN Craiova am fost responsabil cu preluarea apelurilor telefonice şi pot spune că ştiu multe despre evenimentele stranii întamplate atunci în Craiova. Nu am înţeles nici atunci şi nu înţeleg nici acum de ce armata craioveană era aşa de prost pregătită. Se primeam telefonii aiuristice despre preusupuşi terorişti, se tragea fără noimă. Cred că la atâţia ani de la evenimentele de atunci nimeni nu vrea să ştie totuşi adevărul. Oameni care nu au avut nicio legătură cu evenimentele revoluţionare din Craiova primesc acum pensii uriaşe de luptători în Revoluţie. Cum este oare posibil să fie de vânzare eroismul!?
Pe 28 decembrie “89 am ajuns la Bucureşti împreună cu încă 11 studenţi craioveni (eram sigura fată din grup). Am stat în perioada 28-30 decembrie la Casa Studenţilor din Bucureşti. Am dormit pe un fotoliu. Erau acolo studenţi din Bucureşti, Timişoara, Cluj. Suceava. Ne-am strâns acolo într-un impuls spontan. În scurt timp toţi studenţii de acolo ne-am dat seama că revolta noastră fusese confiscată de către aşa-numiţi comunişti democraţi, coordonaţi de către Ion Iliescu, care erau deja pregătiţi să preia puterea. A fost trimis ca ante- mergător un student întârziat numit Marian Mierla, membu FSN naţional şi în vârstă de vreo 37 de ani. Rolul lui era să convingă studenţii să recunoască partidul unic FSN. Nu a reuşit să ne convingă. Noi, delegaţii studenţilor din toată ţara, am cerut în sedinţă deschisă pe 30 decembrie 89 pluripartitism şi restaurarea monarhiei. Speram atunci că Majestatea Sa Regele Mihai va reveni la conducerea ţării.
Din ziua de 22 decembrie 89 visez la clipa restaurării monarhiei în România. Am fost monarhistă, înainte de a merge la şcoală. Bunicul meu, vechi tărănist, aflat în organizaţia de tineret a lui Corneliu Coposu, a fost obsevator tărănist la alegerile din 1946 şi 1990. Poveştile copilăriei mele erau presărate cu eroi ai lupte anticomuniste precum Majestatea Sa regele Mihai, Sfinxul Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Doamna Elizabeta Rizea etc. Visam să fiu haiduc… să strâng o trupă în munţi şi să eliberez ţara de dictatura comunistă.
Nu îmi pierd totuşi speranţa că voi trăi momentul în care monarhia va reveni acasă cu adevărat în România şi că voi înceta să se perinde la conducere diverşi escu, preocupaţi doar de îmbogăţirea familiilor lor şi a cercurilor de interese. Doar restaurarea monarhiei poate garanta în România valorile unui stat democratic de drept!

Advertisements
Published in: on December 31, 2010 at 3:41 pm  Comments (6)  
Tags:

Şerban Huidu, în stare gravă după un accident petrecut la schi

Şerban Huidu, realizatorul emisiunii „Cronica Cârcotaşilor”, este în stare gravă, după ce a suferit un accident la schi. Tragedia a avut loc miercuri în jurul orei 19.00 n Austria în vacanţă cu familia sa. A coborât pârtia în viteză, a pierdut controlul schiurilor şi s-a oprit într-un un pom. Starea prezentatorul esre extrem de gravă, au declarat surse medicale. Ştirea este prezentată în Cotidianul
http://www.cotidianul.ro/133424-Serban-Huidu-in-coma-dupa-un-accident-petrecut-la-schi
O declaraţie de ultimă oră că starea nu este aşa de gravă cum se susţinea iniţial. Matei Vintilă, socrul realizatorului tv, a precizat într-o declaraţie pentru Libertatea că Şerban Huidu nu este în comă şi chiar a recunoscut-o pe soţia sa, în momentul când aceasta a intrat în rezerva de spital:”Şerban nu este în comă. Îşi mişcă mâinile şi picioarele. Soţia lui este cu el în rezervă. Şerban a recunoscut-o şi a strâns-o de mână când a văzut-o”, a declarat Matei Vintilă.
http://www.cotidianul.ro/133425-Socrul-lui-Huidu-Serban-nu-e-in-coma-isi-misca-mainile-si-picioarele

Published in: on December 29, 2010 at 11:18 pm  Comments (1)  
Tags:

Sighişoara a vibrat în ritm medieval


În perioada 23-25 iulie a avut loc la Sighişoara a XVIII-a ediţie a Festivalului de Artă Medievală. Începând din anul 1992, în fiecare vară, timp de trei zile, vechea cetate sighişorană retrăieşte în spirit medieval. Ediţia din anul 2010, desfăşurătă sub deviza „ Întoarcerea Cavalerilor” a marcat astfel majoratul acestei manifestării care de 18 ani încearcă să creeze o punte între prezentul tumultuos şi misterioasele tradiţii romantice.
„Întoarcerea Cavalerilor” a fost regizată de către Liviu Pancu care a fost maestru de ceremonii pentru 320 de cavaleri organizaţi în treispezece ordine cavalereşti:
-1) Ordinul Cavalerii de Mediaş,
-2) Cavaleri Cetăţilor Bârsei,
-3)Ordinul Cavalerilor Claudius Dei,
-4) Ordinul Cavalerii Argotica,
-5) Dragonii de Trasilvania,
-6) Ordinul Cavalerilor Lup,
-7) Cavalerii Csabafiak,
-8) Paladiii de Terra Mediaş,
-9) Garda de Bistriţa,
-10) Ordiul Basarabilor,
-11) Ordinul Muşatinilor,
-12) Arcaşii de Suceviţa şi
-13) Ordinul Cavalerilor Cerb.
Fiecare ordin a avut amenajată o tabără iar fiecare cavaler a fost însoţit de către o domniţă. Cavalerii au animat cetatea cu prezentări de arme şi turniruri iar frumoasele domniţe au dansat în ritm de menuet. Eroismul bravilor cavaleri a fost prezentat de către străvechiul penel cronicăresc … reînviat la Casa cu Cerb supranumită Casa Cronicarilor. Hrisoavele medievale au fost … redeschise iar astfel au apărut la rampă Cavalerii Mesei Rotunde, Maeştri Artelor Marţiale, Samuraii, Cavaleri lui Gingiz Han, Bravii Apaşi etc. Conferinţele de la Casa cu Cerb au prezentat o incursiune în romantica lume cavalerească văzută pe trei continente:
-1)Europa,
-2) Asia şi
-3) America.
Nu s-a admis în cetate decât muzică medievală. Romanticele acorduri medievale au fost interpretate de către menestreli reuniţi în cinci suite
-1) Crabucos (Portugalia),
-2) Domen est Omen,
3) Pontice,
-4 ) Lyra şi
-5) Cerpiscore.
Cetatea a fost luată cu asalt de peste 15 000 de turişti atât din ţară căt şi din străinătate. Mulţi dintre ei au aflat de Festival de pe internet. Din nefericire presa preocupată mai mult de… senzaţional nu a marcat aproape deloc acestă manifestare. La fel de neinteresate de Festival s-au aratat a fi şi autorităţile centrale de cultură şi turism. Primarul Ioan Dorin Dăneşan a făcut eforturi … disperate pentru ca acest Festival Medieval sighişorean să aibă loc şi speră ca în viitor să transforme festivalul în … carnaval „Ne bucurăm că am reuşit să facem această a XVII-a ediţie. Ar fi fost un genocid cultural să nu aibă loc. Visez ca acest festival medieval de trei zile să devină carnaval medieval de o săptămână. Să nu uitam că brandul de festival medieval aparţine Sighişoarei şi mă bucur că au apărut clone la Sibiu, Mediaş, Braşov. Imnul însă se cântă doar pentru primul loc”.
Lumea pare devorată de ură, violenţă, incultură, impostură iar întoarcerea la valorile vremurilor romantice ale domniţelor şi cavalerilor oferă o rază de speranţă. Cei peste 15 000 de oaspeţi care au populat cetatea sighişoareană au arătat că eroismul cavaleresc încă nu a murit. Maestrul Cavaler Liviu Pancu a vrut ca această prin această Reîntoarcere a Cavalerilor să învie romantice valori medievale precum: adevărul, dreptatea, frumuseţea.
Actorii care au realizat animaţia medivală, chiar dacă au fost plătiţi foarte puţin, şi-au jucat rolurile cu dăruire iar … dincolo de prezenţa fizică şi actoricească au participat din inimă pentru că au dorit să realizeze un festival medieval … care să coboare printre oameni.
Dar.. după trei zile cu ploaie şi soare, aşa cum consemnează în cronica primăriei, Anca Raţiu, povestea s-a sfârşit şi ne gândim deja la următoarea ediţie dar zidurile parcă mai răsună încă de acordurile şi ambientul festivalului.

Adriana Macsut şi Ştefan Grosu

http://www.sighisoara.org.ro/ro/stiri/2606-radiografia-unui-eveniment-sighisorean

Published in: on December 29, 2010 at 10:01 pm  Leave a Comment  
Tags:

O plimbare la Sinaia


Sinaia este un oraș românesc, aflat la poalele munților Bucegi și faimos, mai ales, pentru importanța sa turistice. Localitatea este situată în județul Prahova, la aproximativ 60 km nord-vest de Ploiești și la 50 km sud de Brașov, într-o zonă muntoasă pe valea râului Prahova, altitudinea orașului variază între 767 m și 1.055 m. Printre reperele turistice importante aflate aici se numără Castelul Peleș, Pelișorul, Mănăstirea Sinaia, Cazinoul Sinaia precum și Casa Memorială “George Enescu”. Tot aici se află și vila lui Nicolae Iorga.
În prima zi de Crăciun am ales în acest an să fac o plimbare prin secularul parc din Sinaia. Vremea era friguroasă şi soarele era ascuns printre nori. Dar nici frigul şi nici vrea întunecată nu au putut să îmi distrugă bucuria unei plimbări prin Sinaia.

Published in: on December 29, 2010 at 7:38 pm  Comments (1)  
Tags: ,

În vizită la cimitirul vesel din Săpânţa


La începutul lunii decembrie am participat la o conferinţă inernaţioala de ştiinte socio-umane şi economie la Baia Mare. Am reusit sa ajung cu aceasta ocazie la celebrul cimitir vesel de la Săpânţa.
Cimitirul Vesel este locaş pentru morminte din satul Săpânța, județul Maramureș. Este vestit pentru crucile mormintelor care sunt sunt decorate cu picturi naive, viu colorate şi epitafe care prezintă scene din viaţa și ocupația persoanelor înhumate. Pe cruci se pot citi versuri amuzante în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. După ce crucea este sculptată, este apoi pictata cu un fundal albastru în nuanţa aşa numită “Albastru de Săpânţa“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde. Nicio cruce nu e terminată fară o scurtă poezie, câteva rime simple, între 7 si 17. Epitafurile sunt scrise într-un stil sincer, spontane,la persoana I fiind mesaje adresate în mod metaforic de către cel decedat celor aflaţi în viaţă. Fiecare poem conţine numele celui decedat precum şi un aspect caracteristic din viaţa respectivei persoane.
Acest cimitir îşi propune să râdă pur şi simplu de moarte. De obicei moartea reprezintă un eveniment solemn. Caracterul deosebit al acestui cimitir este legat religiosă a dacilor, a căror credinţă bazată pe nemurire considera naşterea ca un motiv de tristeţe iar moartea ca un motiv de bucurie întrucât persoana respectivă ajungea într-o altă viață, mai bună şi mai frumoasă, fără durere şi înstristare
Acest cimitir vesel a pornit cu câteva de la câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraș. În 1935, Pătraș a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost amenajat cu aproximativ 800 de cruci, scluptate din lemn de stejar. Ctitorul cimitirului a trecut el însuşi în eternitate. Iată epitaful lui:
De cu tânăr copilaş
Io am fost Stan Ion Pătraş,
Să mă ascultaţi oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Câte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cat am putut
Orişicine mi-a cerut.
Vai săraca lumea mea
Ca greu am trăit îin ea
Aici eu mă odihnesc
Şi Pop Gheorghe mă numesc
Ca un brad frumos din munte
Eram la părinţi în curte
Tânăr şi de omenie
N-a fost mulţi în sat ca mine
Când armata am terminat
Maşina mi-am cumpărat
Şi-n toată ţara am umblat
Preteni mulţi eu mi-am aflat
Preteni mulţi şi de omenie
Aşa cum mi-o plăcut mie
Când a fost să fecioresc
În pământ eu putrăzăsc.

După moartea lui Stan Pătraş în 1977 opera lui a fost continuată de către ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.
Treptat inedintul locaş de înmormântare a devenit faimos şi a fost trasformat într-un muzeu în aer liber.
O vizită în tinutul maramureşean fără un popas la cimitirul vesel pare neterminată. Nu ocoliţi cimitirul vesel când treceţi prin Maramureş! Inevitabil viaţa fiecăruia dintre noi se încheie cu evenimentul necruţător al morţii. Totuşi popasul la Cimitirul Vesel ne determină să tîim cu mai multă intensitate şi bucurie fiecare clipă a vieţii. Epitafurile naive de pe crucile de aici ne arată că ne putem bucura de fiecare clipă a vieţii.

Published in: on December 29, 2010 at 3:26 pm  Leave a Comment  
Tags:

Craciun 2011



Ziua de craciun marcheza nasterea lui Isus Cristos si inceputul efectiv al istoriei crestine a omenirii. Consumismul a transformat sarbatoarea intr-o festivitate comerciala in care refuz sa ma aliniez.
Din 2002 de cand m-am stabilit in Bucuresti merg in noaptea de Craciun la Catedrala Romano-Catolica din Bucuresti. Precizez ca in curtea Catedralei se afla afla Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucuresti de care ma leaga multa amintiri. Prima mea licenta a fost in fizica iar cea de-a doua am sustinut-o acolo la Institutul Catolic avand ca indrumator pe Mons. Pr. Prof. Univ. Dr. Vladimir Peterca pe care il consider mentorul meu spiritual. De la acest preot deosebit (as spune de har) am invatat ca in viata trebuie urmata calea cea dreapta si trebuie spus adevarul in orice circumstanta si indiferent de consecinte.
In noaptea de Craciun a anului 2010 am contemplat misterul venirii pe lume al Pruncului Isus. Copilul din iesle intinde mainile iar zambetul lui luminos exprima deja chemarea de mai tarziu: “veniti la mine toti cei care sunteti bolnavi, saraci, impovarati!”. Primi care au urmat chemarea lui Isus au fost magi si pastorii. Chemarea cristologica este insa adresata fiecaruia dintre noi. Mons. Ioan Robu, Arhiepiscopul Mitropolit de Bucuresti, arata ca acest urmeaza-ma este adresat fiecaruia dintre noi pentru ca toti sa ajungem la “Scoala lui Isus, Invatatorul Suprem; scoala iubirii, a comuniunii, a adevarului, a libertatii; scoala mantuire”.
Mons. Cornel Damian, Episcop Auxiliar de Bucuresti, arata ca ne aflam astazi la 21 de ani de la evenimetele din decembrie 89 iar cine s-a nascut (la fel ca si mine) inainte de 89 a trait o perioada de multe schimbari si nu trebuie raprtate acest schimbari la trecut. Criza economica starneste ingrijorare dar intre atatea griji uitam sa fim marturisitori ai lui Cristos. Pruncul infasat in iesle ne aminteste ca trebuie sa ramanem marturisotori crestini. ,,Isus este Craciunul. Este Isus cel care vindeca rani, care daruieste iertare, care da sansa unui nou inceput” (ibidem).
Asadar ma gandesc atunci la familie, rude, prieteni, colegi, la citotorii blogului meu si pe toti ii chem sa ne bucuram impreuna de evenimentul Nasterii Mantuitorului. Cristos este totul in orice timp si ne arata calea prin care putem razbate prin durerile dar si bucuriile vietii.
Putina oameni stiu totusi ca sarbatoarea Craciunului dureaza pana Boboteaza, momentul in care Isus a fost botezat de catre Antemergatorul Ioan Botezatorul. Fiind nascuta pe 30 decembrie 1967 sunt asadar un copil al craciunului. Insa nu trebuie uitat ca tot intr-o zi de Craciun, pe 30 decembrie 1947, guvernul petru Groza, l-a fortat pe Majestatea sa Regele Mihai sa abdice. De atunci tara s-a prabusit itr-un intuneric ateist. Deviza Casei Regale era Nihil Sine Deo adica nimic fara Dumnezeu iar comunistii aveau ca deviza o lume fara Dumnezeu. Omul nu poate trai fara raportarea la divinitate pentru ca este faptura creata iar Creatorul este Dumnezeu. Iar Dumnezeu Tatal a iubit asa de mult lumea incat a trimis in lume pacatoasa pe Fiul Sau Unic Isus cristos sa ne curateasca, sa ne mantuiasca.
In incheiere nu pot spune decat Craciun fericit, binecuvantat si luminos pentru toti!
Aceasta sarbatoare a nasterii Mantuitorlui sa ne statorniceasca in iubirea fata Pruncul Isus si impreuna sa mergem sa ne impartasim la Scoala Intelepciunii lui Cristos.

Published in: on December 28, 2010 at 4:14 pm  Comments (2)  
Tags:

Conferinţă internaţională despre cunoaştere la Baia Mare


În urbea Baia Mare a avut loc în perioada 9-12 decembrie, o conferinţa internaţională despre cunoaştere şi acţiune. Evenimentul a reunit peste 130 de invitaţi, cadre universitare, cercetători şi doctoranzi, de la 20 universităţi europene din Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Norvegia, România, Vatican, Ungaria. Referenţii și-au prezentat cele mai noi studii științifice în cadrul Conferinței Internațională Knowledge and Action, organizată de către Academia Română, filiala Iași, în parteneriat cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Reuniunea ştiinţifică maramureşeană s-a adresat comunității academice care activează în multiple domenii umaniste precum ar fi secțiunile:
-Epistemologia și filosofia științei,
-Filosofia etică, socială și politică,
-Antropologia și Studiile culturale
-Psihologie și științe ale educației şi
-Teorii Economice și practice.
Directorul conferinţei, Prof.Univ. Dr. Petru Dunca, Decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, a evidenţiat înainte de debutul evenimentului că va avea loc o manifestare ştiinţifică remarcabilă pe tărâmul conceptelor care are loc în spaţiul românesc. Au avut loc atât prezentări de referate în plen, cât şi pe secţiuni.
Este una dintre cele mai mari conferinţe de acest gen organizate în ultimii ani în România, nemaivorbind de spaţiul Maramuresului. Manifestarea este organizată pe 6 secţiuni, printre care epistemologie, antropologie, psihologie, filozofia educaţiei sau economia practică. Manifestarea este organizată în parteneriat cu filiala Iaşi a Academiei Romane şi Institutul Gheorghe Zane. Sunt lucrari în plen şi pe sectiuni. Avem şi o masa rotundă la Memorialul Sighet, cu tema Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistentei – cunoaşterea sinelui istoric. Vom avea lansari de cărţi. Noi mergem să discutăm problema totalitarismului chiar la Memorialul Durerii din Sighet.

Printre personalitaţile prezente la manifestare pot fi remarcaţi Prof. Univ. Dr. Gianluigi Falchi, Decanul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Pontificală Lateranense, Vatican, Prof. Univ. Dr. Paolo Pecere, Universitatea din Cassino, Italia, Prof. Univ. Dr. Gaetano Mollo, Decanul Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Perugia, Italia; Prof. Univ. Dr. Marc-Henry Soulet, Decan al Facultăţii de Sociologie, Universitatea din Fribourg, Elveţia, Vicepreşedintele Asociaţiei Internaţionale a Sociologilor, cercetătorul Dominique Susini, Asociaţia Internaţională
de Formare, Cercetare şi Intervenţie Socială, Bruxelles, Belgium, Prof. Univ. Dr. Claudio Bolzman, Universitatea Haute Ecole din Geneva precum şi Prof. Univ. Dr. Ion Vezoianu, Universitatea din Grenoble.
. La eveniment au participat reprezentanţi ai principalelor centre academice din Romania: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu, Timişoara. Manifestarea se înscrie în cadrul proiectului POSDRU numit Societatea bazată pe cunoaştere care îşi propune să identifice reperele valorile si conexiunile care conturează cunoaşterea şi acţiunea.
Inaugurarea kilometrului zero al societăţii cunoaşterii la Baia Mare a fost marcat de către Prof. Univ. Dr. Daniela Dunca, secretarul ştiinţific al manifestării care a urat partcipanţilor bun venit. Prorectorul Universităţii de Nord, Georgeta Corniţă, a precizat că această manifestare despre cunoaştere se înscrie în spiritul academic a celor cinci decenii de existenţă, realizând o prezentare a Universităţii de Nord şi subliniind legăturile stabilite încadrul proiectului POSDRU- Societatea bazată pe cunoaştere între Baia Mare şi Iaşi, respectiv între aceste două centre şi întreaga Europă.
Prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice al Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi, a precizat că iniţiativa proiectului aparţine unui grup de tineri din cadrul Institutului de Cercetări Economice şi Sociale “Gheorghe Zane”, finanţarea lui fiind prin proiect european. La rândul său, conf. univ. dr. Dan Sâmbotin, cercetător ştiinţific la Institutul “Gheorghe Zane”, a precizată că evenimentul universitar băimărean este cea de-a doua conferinţă din cadrul proiectului, prima având loc în urmă cu două luni la Iaşi şi fiind un succes. Acesta a mai precizat că proiectul, care are la bază acordarea de burse postdoctorale unor tineri cercetători şi va include încă patru conferinţe care se vor desfăşura anul viitor şi peste doi ani la Baia Mare şi Iaşi. A mai adăugat şi că în luna ianuarie vor mai fi scoase la concurs alte burse postdoctorale. De precizat că nu există limită de vârstă pentru aplicaţia la bursa postdoctorală.
Discursul de bun venit a aparţinut Prof. Univ. Dr. Petru Dunca, Decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Nord şi directorul conferinţei.

Bine aţi venit în România lui Emil Cioran, a lui Mircea Eliade, a lui Constantin Noica, a lui Lucian Blaga, în România lui Teodor Dima şi a lui Alexandru Surdu, în România dumneavoastră. Mai există şi o altă Românie, despre care nu vreau să vorbesc aici”. A amintit, apoi, câteva puncte de reper ce care definesc Maramureşul: Cultura Suciu de Sus, cultura bronzului, Codicele de la Ieud, voievozii Bogdan şi Dragoş, viaţa tradiţională a ţăranului maramureşean, încă vie, monumentele UNESCO, care, toate, fac din Maramureş “una dintre cele mai frumoase zone ale României, situată în chiar centrul Europei.

Primul logos al conferinţei fost atribuit Prof. Univ. Dr. Ştefan Afloroaiei care a rostit un discurs despre Experienţele Alternative ale Adevărului. A urmat Prof. Univ. Dr. Gaetano Mollo, Decanul Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Perugia, care a expus un discurs despre Cunoaştere şi Conştiinţă.
După amiază au avut loc secţiuni de dezbatere în plen coordonate de către: Prof. Univ. Dr. Ioan Biriş, Lector Univ. Dr. Delia Suiogan; Dr. Cornelia Găşpărel Prof. Univ. Dr. Ion Vezoianu; Dominique Susini, Prof. Univ. Dr. Petru Bejan.
Masa rotundă despre Cunoaşterea Lumii, raţiune şi acţiune, curente filosofice şi interpretări ştiinţiice a fost cordonată de către Dr. Bogdan Baghiu care a expus o lucrare despre Logos un concept definitiv al umanismului în acţiune. Cercetătorul Elena Alexa a prezentat Noile Direcţii din Epistemologia Ştiinţelor Sociale. Semnatarii articolului au tratat în această secţine raportul dintre cunoaştere şi etică în alocuţiunea Despre cunoaştere şi Etică. Concluziile dezbaterii au fost expuse de către Dr. Asist. Univ. Antonio Sandu care după expunerea sa despre Perpectiva Constructivstă a Adevărului în Ştiinţă, a evidenţiat importanţa cunoaştererii, eticii şi experienţei psihologice pentru dezvoltarea umană.
Ultima luare de cuvânt a aparţinut Prof.Univ. Dr. Claudio Bolzman care a conferenţiat despre Producţia cunoaşterii şi intervenţia socială. A urmat lansarea revistei Logos& Episteme editată sub egida Filialei Iaşi a Academiei Române. În prefaţa revistei Acad. Prof. Univ Dr. Teodor Dima arată că se intenţionează crearea unui nou mediu pentru dezbaterea filosofică prin care se încurajează cercetarea metodologică din punctul de vedere al teoriei cunoaşterii.
Prima parte din ziua a doua a fost dedicată noi dezbateri filosofice pe secţiuni coordonate de către: Lector Univ. Dr. Dan Simbotin, Lector Univ. Dr Sorin Costreie, Lector Univ. Dr. Ştefania Bejan, Prof. Univ. Dr. Teodor Vidam, Cercetător Principal Dr. Ovidiu Gherasim (distins de curând cu un premiu academic pentru o cercetare legată de matematică şi economie), Conf. Dr. Ionel Nariţă, Prof. Univ. Anton Adămuţ, Asist. Univ. Dr. Adina Şandru, Prof. Univ. Dr. Anca Munteanu, Conf. Univ. Dr. Gheorghe Mihai Bârlea (senator PDL, Colegiul Maramureş 3), Prof. Univ. Dr. Ştefan Afloroaiei, Prof. Univ. Dr. Ion Ionescu, Conf. Univ. Dr. Liviu Gavriluţă.
Prof. Dr. Lucia Afloroaiei a clarificat semnificaţia sintagmei dulalismul religios în lucrarea Dualism religios, dificultăţi logice şi filosofice.
Cercetătorul Dr. Ionuţ Isac a urmărit ideea evoluţiei filosofiei de-a lungul timpului timp realizând o expunere despre Filosofie, cunoaştere şi acţiune, o abordare evoluţionisto-epistemologică.

Lector Univ. Dr. Bogdan Popoveniuc a expus provocarea cunoaşterii futuriste în lucrarea Psihologia unui viitor tehnologic.
Conf. Univ. Dr. Constantin Stoenescu a prezentat impactul cunoaşterii în referatul Noua Formă A Producţiei Cunoaşterii în Societatea Cunoaşterii.
Semnificaţia termenilor cunoaşterii ştiinţifice a fost clarificată printr-o expunere în plen realizată de către Prof. Univ. Dr. Ioan Biriş prin lucrarea Semnificaţia termenilor din cunoaşterea ştiinţifică.
Pericolul radicalizării cunoaşterii a fost prezentat de către cercetătorul dr. Codrin Dinu-Vasiliu într-o lucrare despre Radicalizarea cunoaşterii şi acţiunii.
În contextul radicalizarii cognitive rezultă că totuşi cunoaşterea ştiinţifică trebuie să aibă la bază drepturile omului. Fundamentarea analizei despre drepturile omului reprezintă una dintre cele mai semnificative realizări din secolul XX arată Prof. Univ. Dr. Daniela Dunca în lucrarea Drepturile Uname ca principii etice şi fundamente ale legilor.
Totuşi orice cunoaştere umană este limitată de către experienţa morţii iar astfel devine binevenit studiul Dr. Marian Nencescu despre Timp şi experienţă tanatică. Lumea devine atunci magică. Este nevoie de o simbolistică prin care omul modern desacralizat prin radicalizarea cunoaşterii să se apropie de saga ritualică. Asfel arată Prof. Univ. Dr. Petru Dunca se conturează ideea de A Face şi a Desface în gândirea tradiţională simbolică. Ritualul arată că există experinţe umane care nu pot fi definite prin cunoaştere. Există aşadar experienţe umane, cum ar fi viaţa şi moartea, care nu pot fi înţelese decâr prin raportarea la credinţă. Credinţa fără raţiune devine doar o iluzie arată însă Prof. Univ. Dr. Anton Adămuţ în lucrarea Din nou despre credinţă şi raţiune.
În ziua a doua a conferinţei au mai avut loc două mese rotunde despre:
-idealul jutiţiei sociale, acţiune, politici şi stategii de implementare;
-rolul imaginaţiei în cunoaşterea ştiinţifică, având drept coordontor pe Lector. Dr. Costin Horia Chriac în cadrul căreie a fost evidenţiat rolul cunoaşterii matematicii prin lucrarea Intuiţia Matematică, aparţinând Lector Dr. Sorin Costreie.
Raportarea la credinţă a marcat trecerea la ultima zi a dezbaterilor (ziua a treia) care a avut loc la Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetul Marmaţiei, dedicat victimelor regimului comunist. Emoţionantă a fost de către participanţii la simpoyion a acestui Templu Memorial al victimelor comunismului. După tulburătoarea vizitare a locului de calvar a avut loc o masă rotundă în plen cu tema: Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei – cunoaşterea sinelui istoric. Referenţi au fost:
-Conf. Univ. Dr. Gheorghe Mihai Bârlea de la Universitatea Baia Mare a conferențiat despre Strategia de suprimare a elitelor;
-Experimentul de la Pitești 1949-1952, a fost subiectul prezentării dr. Cornelia Gasparel;
-Prof. Univ.Dr. Nicu Gavriluță, Decanul Facultății de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității Al.I.Cuza din Iași care a prezentat lucrarea Persecuții religioase și Victimele Comunismului;
-Prof.univ.dr. Petru Dunca, Decanul Facultății de Litere din cadrul Universității Baia Mare, le-a vorbit invitaților despre Anatomia unei utopii,
-Conf. Univ. Dr. Dan Gabriel Sâmbotin, Academia Română, filiala Iași, a expus alocuţiunea Repoziționarea ontologică a ființei umane în fața torturii. Studiu de caz-Închisorile comuniste din România.
Istoricul sighetean, Robert Furtos, muzeograf, Şef Secţiei de la Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei a exprimat ideea că suferinţa şi sacrificiul pentru valorile democraţiei constituie reperele morale pentru societatea cunoaşterii şi a îndemnat pe participanţii la dezbatere să povestească despre victimele terorii comuniste pentru că nu avem dreptul uităm pe acei care în anii grei de dictatură au avut curajul de împotrivi conducătorilor represivi.
În concluzie se poate afirma că manifestarea academicî maramureşeană a avut drept scop identificarea modelelor, valorilor şi conexiunilor care definesc acţiunea şi cunoaşterea.
Adriana Mihaela Macsut şi Ştefan Grosu

Published in: on December 22, 2010 at 2:27 am  Comments (4)  
Tags:

Dezbatere la Memorialul de la Sighet

Urbea băimăreană a găzduit recent trei zile de conferinţa internaţională dedicată cunoaşterii şi acţiunii. Evenimentul a reunit peste 130 de invitaţi, cadre universitare, cercetători şi doctoranzi, de la 20 universităţi europene din Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Norvegia, România, Vatican, Ungaria. Referenţii și-au prezentat cele mai noi studii științifice în cadrul Conferinței Internațională Knowledge and Action, organizată de către Academia Română, filiala Iași, în parteneriat cu Universitatea de Nord din Baia Mare
Raportarea la credinţă a marcat trecerea la ultima zi a dezbaterilor (ziua a treia) care a avut loc la Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetul Marmaţiei, dedicat victimelor regimului comunist.
Închisoarea Sighet a fost construită în 1897 de către administrația austro-ungară, fiind destinată pentru deţinuţii de drept comun. Puterea dictatorială comunistă a transformat-o înntr-un lagăr pentru exterminarea deţinuţilor politici. Inchisoarea Sighet reprezintă un loc de detenţie supranumit negru al comunismului, fiind destinată îndeosebi pentru exterminarea elitelor Romaniei, atât culturale şi naţionale, cât si religioase. Semnificativă pentru modul în care erau tratate elitele atunci este notificarea după certificatul de deces a Academicianului Gheorghe Brătianu (mort la Sighet în urma bătăilor administrate): academician, istoric şi om politic figurează fără ocupaţie. Aici a fost exterminată generaţia politicienilor care au înfăptuit unirea de la 1918.
Iuliu Maniu s-a numărat printre victimele exterminate. În semn de batjocură osemintele lui au fost aruncate într-o groapă comună, fără sicriu şi fără o cruce la căpătâi. Mormântul lui este şi astăzi neştiut. Nu are nici casă memorialaşi nici macar o groapa in care sa-si odihnească osemintele. În anul 1986 treisprezece şi-au învins teama şi au mers să îl comemoreze pe Sfinx, aşa era numit Maniu la Bădacin datorită verticalităţii morale de care a dat dovadă întreaga lui viaţă. Au mers la clopotarul bisericii din zonă cu jumătate de litru palincă şi au obţinut permisiunea de trage clopotele jumatate de oră pentru familia Maniu. Au depus coroane la mormintele parinţilor săi. Pop Ioan i-a compus un imn politicianului unionist. Toţi acei tineri au fost batjocoriti şi batuti de catre organismele represive ale regimului communist pentru că au avut curajul să îşi exprime omagiul faţă de familia Maniu. Iată imnul compus atunci:
Il simt cum mai vine
Mai vine pe acasă,
Il văd cum se aşează
Cu satul la masă,
Şi-şi varsă durerea
Sădind-o în noi
Generaţii ca mine,
Ca tine, ca voi.
Refren:
Să cântăm despre Iuliu
Despre „Sfinx” să cântăm,
Toată lacrima noastră
Pentru el s-o vărsam.
Dragii mei, prin menire
Ne e dat sa-l spălam
De minciuni şi de vorbe,
În noi să-l schimbăm.
Un mormânt să-i găsim
Cum mormânt şi-a dorit!
În pământul natal,
În pământul iubit.
De azi înainte generaţii vin,
Pentru tine, Iuliu,
„Sfinx” de Bădăcin,
Şi-ţi aduc ofranda
Şi respect sincer
Ţara Românească
Îngerii din cer.

Închisoarea au fost inaugurată la începutul lunii august 1948 au fost reţinuţi aici un grup de studenți, elevi și țărani maramureșeni apoi în 1950 au fost aduși peste o sută de demnitari din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni), unii dintre ei condamnați la pedepse grele, alții nici măcar judecați. Prizonierii erau ținuți în condiții cumplite: celule insalubre şi neîncălzite, subnutriţi, neavând voie să se întinde ziua pe paturi şi să privească pe fereastră. Aceia ce nu se supuneau interdicţiilor erau pedepsiți ajungeau să stea la neagra sau şura, celule de tip carceră, fară lumină. Până la urmă la geamuri au fost puse obloane asfel încât se putea distinge doar cerul. În 1955 România a fost admisă ca membru al Convenției de la Geneva şi ONU. Organismele internaţionale a impus o grațiere. Au fost eliberaţi o parte din deținuții politici din închisorile românești. O altă parte au fost transferați în alte locuri de detenţie , sau li s-a impus domiciliu obligatoriu.
Proiectul referitor la Memorialul de la Sighet fost gândit şi iniţiat în anul 1992 de către Ana Blandiana, Preşedintele Alianţei Civice şi realizat apoi împreună cu Romulus Rusan şi o echipă admirabilă compusă din istorici, arhitecţi, constructori şi designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a înmânat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. Două delegaţii de experţi europeni au vizitat Sighetul iar în 1995 Consiliul Europei a întocmit, un studiu-raport şi a luat Memorialul sub egida sa. În 1998 Consiliul Europei a apreciat că Memorialul de la Sighet printre locuri imprtante de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.Prin Legea nr. 95, din 12 iunie 1997 a fost declarat “ansamblu de interes national” prin Legea nr. 95, din 12 iunie 1997.
Textul actului publicat în M.Of. nr. 121/12 iun. 1997
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1.-Se declară ansamblu de I nteres naţional complexul format din închisoarea Sighet, cimitirul Cearda şi terenul aferent, sub denumirea de “Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet”, situat în municipiul Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş.
Art. 2. – Ansamblul prevăzut la art. 1 se delimitează prin planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, conform anexelor nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 3. -Terenul şi construcţiile cu dotările aferente închisorii Sighet şi cimitirului Cearda sunt atribuite Fundaţiei “Academia Civică”, în folosinţă gratuită, pe termen de 50 de ani.
Art. 4. – Punerea în valoare a ansamblului “Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet” se face de către Fundaţia “Academia Civică”.
Art. 5. – Finanţarea activităţilor de punere în valoare, de cercetare, de studii şi de personal ale ansamblului
“Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet” se asigură prin Ministerul Culturii, din alocaţiile nominalizate anual în bugetul de stat, precum şi din alte fonduri legal constituite, sub coordonarea Fundaţiei “Academia Civică

Despre străduinţa scriitorului Anei Blandiana pentru ctitorirea acestui monument dedicat martirilor comunişti, a vorbit Václav Havel care în 2001 a făcut o vizită la Sighet.

Apreciez proiectul unicat şi deosebit de util, Memorialul Sighet , personal pe doamna Ana Blandiana, sufletul acestui proiect, pe care am avut plăcerea să o întâlnesc cu ocazia vizitei la Bucureşti.

În anul 1995 Fundația Academia Civică a transformat închisoarea de Sighet în Memorial. Lucrările de amenajare au durat până în anul 2000. Clădirea veche de un veac fiind ruinate și plină de igrasie, s-a impus refacerea fundațiilor, izolațiilor, acoperișului, iar pereții interiori, care nu mai aminteau perioada anilor 50, au fost văruiți în alb.
Pentru inventarierea numelui morţilor s-a stabilit o echipă de specialiştii care au fost coordonaţi de către Cicerone Ionițoiu și de Eugen Sahan, istorici și foști deținuți politici.
Într-o curte interioară a muzeului a fost construit în 1997 un Spațiu de Reculegere și Rugăciune, după proiectul arhitectului Radu Mihăilescu, o lucrare de artă care reuneşte stilul antic (sugestia tholos-ului grec și a catacombei creștine) cu o viziune modernă.
Spațiul de Reculegere și Rugăciune a fost construit ca o rampă ce coboră în spațiul subpamântean iar în pereţii locaşului au fost încrustrate cu andezit fumuriu numele a aproape opt mii de deţinuţi politici care au murit în închisorile, lagărele și locurile de deportare din vremea comunismului. Mișu Cârciog , diplomat roman interbelic şi om de afaceri la Londra, a suportat cheltuielile material pentru proiectarea și construirea Spațiului de Reculegere și Rugăciune.
Fiecare celulă a devenit o sală memorială unde , urmând o cronologie a desfăşurării regimului comunist de la Dr Petru Groza la Nicolae Ceauşescu, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente spre a se creea ambianța și documentația unei săli de muzeu.
Sala 13 e destinată represiunii Bisericii. Regimul comunist a aplicat strategia distrugerea bisericilor creştine care activau în România. Ţelul avut în vedere era: dezrădăcinarea credinţei spre a se impunere ateismului materialist dialectic.
Tulburătoare este prezenţa unei celule dedicate Majestăţii Sale Regele Mihai care a fost forţat de către autorităţile comuniste să abdice şi obligat să ia calea exilului. Pentru românii rămaşi în ţară, glasul regal din exil a însemnat speranţa că va veni vremea resturarii democraţiei şi regalităţii.
Biserica Ortodoxă Române, majoritară, având statutul de biserică naţională, a fost decapitată: înalţii ierarhi au fost înlocuiţi (adică depuşi din treaptă), mulţi dintre ei decedând în condiţii suspecte sau fiind reţinuti şi primind domiciliu obligatoriu în mănăstiri. Noii ierarhi erau aleşi pe criterii de ascultare faţă de regim. În 1959 Securitatea şi Departamentul de Stat pentru Culte au redus cu două treimi numărul mănăstirilor şi al călugărilor, ( neţinând cont de opţiunea Patriarhului de atunci) aducând justificarea că aşezămintele bisericeşti ascundeau partizanii din munţi şi elementele reacţionare. Unele mănăstiri, precum cea de la Vladimireşti, au fost evacuate prin forţa armată. Între 1959-1960 au fost arestaţi aproximativ 20000 de preoţi, acuzaţi că răspândesc misticismul, predică împotriva materialismului dialectic sau se opun orânduirii socialiste! Au fost interzise dezbaterile pe teme religioae iar pentru descurajarea lor au fost fabricate procese politice precum Rugul Aprins (care a avut drept consecinţă condamnarea la închisoare pentru Episcopul Antonie Plămădeală, Teologul Dumitru Stăniloaie, scriitorul Vasile Voiculescu etc).
Biserica Greco-catolică (Unită cu Roma), cea de a doua biserică naţională, având 1,5 milioane de aderenţi, a fost interzisă în octombrie 1948. Puţini preoţi au semnat declaraţia de trecere la ortodoxie, fiind neviţi să lucreze ca şi muncitori calificaţi. Episcopii şi preoţii care au refuzat să treacă la ortodoxie au fost arestaţi, li s-a stabilit domiciliu obligatoriu în mănăstirile ortodoxe iar în cele din urmă, au fost duşi la Sighet. Totuşi Biserica Greco-Catolică a continuat să funcţioneze în clandestinitate, în locul prelaţilor arestaţi fiind consacraţi alţii, in petore, care treptat erau şi ei arestaţii. Primul episcop decedat în captivitate a fost Vasile Aftenie (mort în 1950, în timpul anchetei, la Ministerul de Interne). La Sighet au murit prelaţii Ioan Suciu, Traian Frenţiu Tit-Liviu Chinezu Episcopul Iuliu Hossu, care a citit proclamaţia de la Alba Iulia, în cadrul marii adunări de la Unirea cu Ţara, a murit în 1970, la scurt timp după eliberarea din mănăstirea Căldăruşani.
În timpul comunismului Biserica Romano-Catolică a avut un statut de instituţie tolerată, dar nerecunoscută oficial întrucât Concordatul cu Vaticanul fiind denunţat unilateral prin decret de stat de căre Republica Populară Română. Fiind sub jurisdicţia Vaticanului s-a considerat că avea legături cu străinătatea (fapt considerat nelegal în viziunea guvernanţilor comunişti), fiind declarată a fi o oficină imperialistă, cuib de spioni şi trădători etc. S-au atunci declanşat pentru reprimareaBisericii Catolice un şir de procese politice care au avut drept consecinţe condamnarea şi expulzarea personalului Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti.Şcolile catolice au fost desfiinţate şi preluate de către stat iar episcopii şi preoţii au fost arestaţi, fiind condamnaţi la ani grei de închisoare. Mulţi au murit în captivitate. Printre clerici catolici morţ în gulagul comunist s-a numărat Monseniorului Vamimir Ghika care are la Sighet un dedicat un panou special, de o expresivitate tulburătoare. Este expusă pe acel panou un model (refăcut) al lanţurilor cu care a fost legat ilustrul prinţ şi cardinal catolic
Cultele protestante şi neoprotestante nu au scăpat nici ele persecuţie, fiind acuzate că ar fi fost dirijate din exterior. La Sighet există un panou dedicate predicatorului luteran Richard Wurmbrand. Născut la București, într-o familie de evrei, a fost fascinat de mişcarea comunistă în perioada adolescenței ajungân să frecventeze (între anii 1927 și 1929) cursurile unei școli politice la Moscova apoi a abandonat orientarea comunistă și s-a convertit la creștinism. Pentru că a protestat împotriva îngenuncherii cultelor în fața guvern totalitar comunist a fost condamnat la o detenţie de 14 ani
În anul 2000 s-a dăugat construcției vechi o sală modernă de conferințe, în care au loc simpozioane, dezbaterile și seminariile, precum și cursurile școlii de vară.
Emoţionantă a fost vizitarea acestul Templu Memorial al victimelor comunismului pentru participanţii la simpozionul filosofic băimărean. După tulburătoarea preumblare prin locul calvarului elitei româneşti, a avut loc o masă rotundă în plen cu tema: Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei – cunoaşterea sinelui istoric. Referenţi au fost:
– Conf. Univ. Dr. Gheorghe Mihai Bârlea de la Universitatea Baia Mare care a conferențiat despre Strategia de suprimare a elitelor;
-Experimentul de la Pitești 1949-1952, a fost subiectul prezentării dr. Cornelia Gasparel;
-Prof. Univ.Dr. Nicu Gavriluță, decanul Facultății de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Al.I.Cuza” din Iași care a prezentat lucrarea Persecuții religioase și Victimele Comunismului;
-Prof.univ.dr. Petru Dunca, Decanul Facultății de Litere din cadrul Universității Baia Mare, le-a vorbit invitaților despre Anatomia unei utopii,
-Conf. Univ. Dr. Dan Gabriel Sâmbotin, Academia Română, filiala Iași, a expus alocuţiunea Repoziționarea ontologică a ființei umane în fața torturii. Studiu de caz-Închisorile comuniste din România.
Istoricul sighetean Robert Furtos, muzeograf, Şef Secţie de la Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei a prezentat sistemul penitenciar de la Sighet, dedicate exterminării elitei societăţii româneşti inter-belice şi antebelice.
În cadrul sistemului penitenciar din Romania comunistă, închisoarea din Sighet a avut un loc aparte, aici fiind întemnţată cea mai mare parte a elitei politice romaneşti interbelice. Conditiile inumane, adaugate vârstei inaintate a deţinutilor şi stării de sănatate precare, au contribuit la rata ridicată a mortaliăţii din penitenciar, care a ajuns, în intervalul 1950-1955, sa fie de peste 25% din numarul total al detinutilor.

Robert Furtos lucrează aici de un deceniu, a făcut parte din Comisia Tismăneanu pentru studierea crimelor comunismului şi şi-a susţinut licenta cu o lucrare dedicată Fenomenului Piteşti. Participanţilor la dezbatere, muzeograful le-a spus că suferinţa şi sacrificiul pentru valorile democraţiei constituie reperele morale pentru societatea cunoaşterii şi a îndemnat pe participanţii la dezbatere să povestească despre victimele terorii comuniste.
În loc de încheiere este binevenită o mărturie despre valoarea morală a Memorialului Durerii de la Sighet
Am spus-o la rându-mi încă de multe ori şi o repet: reuşita lor – Memorial cu tot ce include acesta – este una extraordinară în contextul ne-trebniciei noastre instituţionale, al sabotării (fie deliberată, fie instinctivă) oficiale, al refuzului, cvasi-general pe plan intern şi internaţional, de comparare, echivalare, îngemănare a ororilor comunismului cu cele fasciste şi naziste (Dan C. Mihăilescu,2006)

Memorialul Sighet reprezintă un monument dedicat luptei contra comunismului care aduce un elogiu luptei eroilor anticomunişti împotriva puterii iar datoria celor care îi vizitează este să nu uite pentru că în caz contrar istoria se poate repeta. Prin amploarea lui istorică precum şi prin abordarea ştiinţifică devine un model prin care care istoria părţii de est a Europei se eliberează de spectrul fantomei comuniste şi înaintează pe calea eliberării prin adevăr.

Published in: on December 22, 2010 at 12:24 am  Comments (6)  
Tags:

Revista Suceava -Call For Papers


Impartasesc in aceste zile de decembrie bucuria ca in sfarsit a aparut seriei noi a Revistei de Filozofie si Stiinte Socio Umane a Universitatii Stefan cel Mare din Suceava. Pentru ca fac parte din colectivul redactional al acestei reviste nu pot sa intocmesc o cronica intrucat risc sa fiu subiectiva. Revista poate fi accesata aici: http://www.apshus.usv.ro/
Cei care vor sa colaboreze sunt invitati sa trimita articole pe adresa adrianamacsut@gmail.com si stefangrossu@yahoo.com. Articolele trebuie sa fie scrise in engleza, sa fie originale, nepublicate in alta parte si sa constituie cercetari in tematica socio-umana. Articolul este necesar sa fie precedat de catre un rezumat (abstract) si cuvinte cheie (keywords) si sa fie scris in word, times new roman cu caracter de 12, la 1,5! Referentii trebuie sa aiba minim studii de licenta. Revista este cotata B+.
P.S. Redau aici mesajul lui Marius care ar putea fi numit “sufletul publicatiei”.
“Dragi colegi si prieteni, va anunt aparitia seriei noi a Revistei de Filozofie si Stiinte Socio Umane a Universitatii Stefan cel Mare din Suceava. Puteti accesa site ul Universitatii si de acolo mergeti la Publicatii sau direct la adresa http://www.apshus.usv.ro/ Site ul este inca in lucru iar revista se afla la editia 2008. Urmeaza elaborarea numerelor pe 2009, 2010 si 2011. Multumesc tuturor celor care m au sustinut in acest demers.”
Dr Asist Marius Cucu, Universitatea din Suceava

Published in: on December 18, 2010 at 4:05 pm  Comments (5)  
Tags:

Dezvelirea Statuii lui Carol I

La inceptul lunii decembrie am avut onoarea de a partcipa la Ceremonia Dezvelirii Statuii lui Carol I. Pe aceasta cale multumim Altetei Sale Principele Radu pentru invitatia adresata pe blog. Alteta Sa Principesa Margareta a a fost cea care a inaugurat ceromonialul prin dezvelirea statuii stra-strabunicului sau regal Primarul bucurestean, Sorin Oprescu, a rostit un discurs emotionant inaugurat prin urarea: ,,Bine ati venit acasa Majestate!” Alteta Sa Principele Radu a vorbit despre importanta domniei Regelul Carol I considerat creatorul Romaniei moderne Ceremonia a avut loc in seara zilei de 6 decembrie. Frigul nu i-a impiedecat pe iubitorii regalitatii sa participe la ceromonial.
Adriana Mihaela Macsut si Stefan Grosu

Published in: on December 16, 2010 at 3:33 pm  Leave a Comment