Casa Regală ajută oamenii necăjiţi


Luna februarie 2012 a marcat în România asaltul codului portocaliu de ninsoare, viscol şi ger. Ţara este înveşmântată într-o imensă mantie de zapadă. Asaltul zăpezii a lovit îndeosebi zonele Vrancea şi Buzău unde nămeţii ajung la saşe metri. Oamenii au dovedti că ut solidari şi au trimis convoaie umanitate cu alimenteşi haine. Familia Regala a Romaniei s-a alaturat românilor care ofera ajutoare pentru persoanele ramase izolate în urma ninsorilor abundente. Majestatea Sa Regele Mihai a autorizat să se trimită a cinci camione cu lemne de foc în zonele defavorizate.

Published in: on February 15, 2012 at 1:14 pm  Leave a Comment  

Paul Lambrinino – Un aditiv princiar

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti a admis m printr-o decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată în umă cu 2 zile că Paul Lambrino este nepotul legitim al lui Carol al II-lea. Această hotârâre este o recunoaştere a unei decizii a Tribunalui din Lisabona care arată că: Carol Mircea este primul fiu al lui Carol al-II-lea, mama sa fiind Ioana Valentina (Zizi) Lambrino. Paul este fiul lui Carol Mircea. Nu există însă nicio implicare dinastică a acestei decizii:”Această decizie nu creează niciun drept dinastic şi nici nu stabileşte apartenenţa lui Mircea Grigore Lambrino (n.r. tatăl lui Paul Lambrino ) la Familia Regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia”.
În disperarea sa Paul Lambrino l-a acceptat ca naş pe Preşedintele Traian Băsescu. În mass-media Printul ADTIV se laudă că face parte “din ramura cealaltă a Casei Regale” care se implică în procesul de reonciliere republicană iar în acceastă accpţie Regele Mihai este denumit fostul suveran. Tot în mass-media Vadim Tudor şi Florin Condurăşteanu îi ameninţă pe monarhişti că este cazul să îşi bage minţile în cap şi să accepte ca Paul Lambrino este adevăratul rege. Paul Lambrino se autointulează în mod abuziv Prinţul Paul de România deşi …nu este un prin aditiv… inventat de către oportunişti care îşi caută aşa numite implicaţii regale.
Regele Mihai este Regele de drept al României iar aceste gesturi nu ac decât să arate teama unor securişti şi comunişti oportunişti care sunt îngrijoraţi de popularitea crecândă a monarhiei. Oamenii încep să înţeleagă care sunt avantajele monarhiei constituţionale.

Published in: on February 15, 2012 at 12:58 pm  Leave a Comment  

O stea s-a ridicat la cer: Whitney Houston canta pentru ingeri

Whitney Houston a trecut in eternitate ( n. 9 august 1963, Newark, New Jersey, d. 11 februarie 2012). Vocea ei extraordinara mi-a incantat viata! S-a dus sa cante pentru ingeri acum! Au mai ramas doar “discurile” cu cantecele ei. Avea doar 48 de ani. Cauza mortii este necunoscuta! Dumnezneeu sa o odihneasca in pace in rai! Vocea ei va ramane in inima mea!

Albume muzicale
1985 Whitney Houston
1987 Whitney
1990 I’m Your Baby Tonight
1992 The Bodyguard (Soundtrack)
1995 Waiting to Exhale (Soundtrack)
1996 The Preacher’s Wife (Soundtrack)
1998 My Love Is Your Loveste
2000 Whitney – The Greatest Hits
2002 Just Whitney
2003 One Wish: The Holiday Album
2007 The Ultimative Collection
2009 I Look to You
[modificare] Filme1992: The Bodyguard (Bodyguard)
1995: Waiting To Exhale
1996: The Preacher’s Wife
1997: Cinderella
[modificare] Premii obținute1986: Grammy Award cea mai bună interpretare feminină pentru „Saving All My Love For You“
1988: Grammy Award cea mai bună interpretare feminină pentru „I Wanna Dance With Somebody“
1994: Grammy Award șlagărul anului pentru „I Will Always Love You“
1994: Grammy Award cea mai bună interpretare feminină pentru „I Will Always Love You“
1994: Grammy Award Albumul anului pentru „The Bodyguard“
2000: Grammy Award R’n’b șlagărul anului pentru „It’s Not Right But It’s Okay“
2004: Women’s World Award – World Artist Award for Lifetime Achievement

Published in: on February 12, 2012 at 4:28 pm  Leave a Comment  

REVENDICĂRI

In Piata Universităţii din Bucureşti se desfăşoară o amplă mişcare de protest civic. Organizaţiile societăţii civile au încercat să centralizeze cerinţele civice ale participanţilor la miting.
“• REVENDICĂRI FORMULATE DE ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE
PENTRU MORALITATE PUBLICĂ ȘI RESPECTAREA LEGII — IANUARIE 2012

1. Democratie, alegeri și partide politice
Condiții de fond:
1.1 Liberalizarea condiţiilor restrictive de constituire a unui partid politic și eliminarea condițiilor discriminatorii și favorizante pentru unii actori participant la alegeri;
1.2 Adoptarea iniţiativei legislative de eliminare a traseismul politic;
1.3 Interzicerea finanţării partidelor politice de către persoane juridice;
1.4 Extinderea controlului Curții de Conturi la toate operațiunile financiar contabile ale partidelor politice;
1.5 Instituirea mecanismelor de revocare individuala pentru parlamentari;
1.6 Garantarea dreptului constituțional la libera exprimare prin alinierea legislației și a practicii juridice la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și la practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aspecte prioritare:
1.7 Decomasarea alegerilor şi desfăşurarea localelor şi parlamentarelor la termenul lor normal;
1.8 Instituirea obligației de declarare a colaborării cu serviciile de informații sub sancțiunea penală imprescriptibilă pentru candidații in alegeri, funcționarii publici și magistrați;
1.9 Sancţionarea intervențiilor publice și atitudinilor discriminatorii la adresa minoritarilor și grupurilor vulnerabile;
1.10 Depolitizarea serviciilor publice de radio, televiziune și a agenției Agerpres prin modificarea legilor de funcționare ale acestor instituții;
1.11 Toate partidele sa își asume un set de criterii agreate cu societatea civila pentru desemnarea candidaților la alegeri.

2. Parlament, Guvern, Președinție
Condiții de fond:
2.1 Consolidarea rolului Parlamentului prin limitarea practicii ordonanțelor de urgență
2.2 Eliminarea procedurii de legiferare prin asumarea răspunderii Guvernului, cu excepția declarării stării de urgenta și stării de război
2.3 Imbunătățirea procesului legislativ printr-un dialog social și civic autentic, cu realizarea de studii de impact bine fundamentate, care sa asigure stabilitatea cadrului legal

Aspecte prioritare:
2.4 Construirea unui mecanism participativ de lucru cu societatea civilă, într-o formulă agreată cu toate partidele politice;
2.5 Introducerea sancțiunii anulării efectelor acelor acte normative al căror proces de adoptare nu a respectat Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională;
2.6 Simplificarea procedurii de aprobare a percheziţiei şi trimiterii în judecată a miniștrilor și foștilor miniștri;
2.7 Reducerea imunității prezidențiale și suspendarea curgerii oricărei prescripții, pe perioada mandatului.

3. Transparență și bună guvernare

Condiții de fond:
3.1 Depolitizarea aparatului administrativ și transparentizarea recrutării funcționarilor publici pe criterii de competență, publicarea organigramelor instituțiilor publice și a CV-urilor funcționarilor pe site-ul instituției;
3.2 Instituirea în cooperare cu societatea civilă și asociațiile de afaceri a unei monitorizări permanente a alocării banului public către sectorul privat;
3.3 Aplicarea integrală și proactivă a legii 544/2001, prin publicarea din oficiu pe site-ul instituției a tuturor rapoartelor de activitate cerute de legea, ca și a tuturor achizițiilor publice, bugetelor și salariilor din sectorul public;
3.4 Lărgirea sferei de aplicare a Legilor nr. 52/2003 şi 544/2001 pentru a acoperi şi alte categorii de persoane juridice din sectorul public și cu capital de stat, precum și a sferei informaţiilor la care accesul cetăţeanului este liber;
3.5 Instituirea de sancțiuni administrative pentru neaplicarea corespunzătoare a Legii 544/2001, precum și a Legii 52/2003.

Aspecte prioritare:
3.6 Întărirea capacității departamentelor care se ocupă de furnizarea răspunsurilor la solicitărilor în baza Legii 544/2001 astfel încât acestea să fie capabile a răspunde in cel mai scurt timp, corect și complet, solicitărilor primite din partea cetățenilor;
3.7 Simplificarea, standardizarea și unificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului administrative și de procedură administrativă al României;
3.8 Stabilirea prin lege a tuturor standardelor de cost pentru serviciile și investițiile publice.

4. Justiție, lege și jurisprudență
Condiții de fond:
4.1 Instituirea principiului răspunderii materiale pentru proasta gestionare a banilor publici și încălcarea drepturilor cetățenești;
4.2 Reinstituirea independentei reale și protecției magistraților împotriva oricăror ingerințe politice fără ca prin aceasta sa se instituie impunitate pentru malpraxis și corupție;
4.3 Sistematizarea și simplificarea legislative prin adoptarea codurilor de reglementări sectoriale.

Aspecte prioritare:
4.4 Asigurarea transparenței și calității actului de justiție, prin unificarea practicii judiciare și stabilirea standardelor de motivare a hotărârilor judecătorești;
4.5 Retragerea şi descurajarea oricăror proiecte legislative care ar dăuna transparenţei declaraţiei de avere și de control real al conflictelor de interese și incompatibilităților în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

5. Participare publică și dialog civic
Condiții de fond:
5.1 Schimbarea legii manifestațiilor publice pentru a elimina restricțiile actuale excesive
5.2 Sporirea rolului democrației participative, conform Tratatului de la Lisabona prin crearea de noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii și prin respectarea inițiativei cetățenilor la nivel local cat și parlamentar;
5.3 Introducerea mecanismelor de revocare individuală a mandatelor obținute prin alegeri prin inițiativă cetățenească de declanșare a referendumurilor în circumscripții;
5.4 Organizarea de consultări pe teme de politică publică relevante, pe tot parcursul procesului de politică publică;

Aspecte prioritare:
5.5 Stoparea abuzurilor forțelor de ordine împotriva exercitării dreptului la libera exprimare și adunare publică;
5.6 Investigarea abuzurilor Jandarmeriei împotriva manifestanților pașnici, inclusiv de către o comisie parlamentară;
5.7 Organizarea de consultări în elaborarea unor documente programatice importante (spre exemplu, Strategia Naţională Anticorupţie, Planul Naţional de Dezvoltare, Programele Operaţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală);
5.8 Construirea şi folosirea unor mecanisme de dialog şi consultare publică la nivelul ministerelor şi al autorităţilor publice locale;
5.9 Includerea reprezentanţilor sectorului neguvernamental în Consiliul Economic şi Social;
5.10 Stabilirea şi respectarea unui program regulat de consultări, la nivelul Primului Ministru, prin intermediul Colegiului pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

6. Mediu
Condiții de fond:
6.1 Recunoaşterea dezvoltării durabile ca politică orizontală prin operaționalizarea legislației existente și alocări bugetare corespunzătoare;
6.2 Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune astfel încât rezultatele proiectelor să conducă la o dezvoltare durabilă reală;
6.3 Operarea de programe naţionale de dezvoltare durabilă, clare şi predictibile, care să contribuie la trecerea către o economie verde;
6.4 Îmbunătăţirea cadrului educaţional formal şi non-formal, precum şi creşterea gradului de conştientizare publică în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă;
6.5 Stimularea activității economice locale in zonele rurale.

Aspecte prioritare:
6.6 Respingerea proiectului legislativ de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care ar permite companiilor miniere private sa exproprieze de bună voie in numele statului;
6.7 Întreruperea procesului de autorizare a operaţiunilor privind exploatarea miniere Roşia Montana și investigarea ilegalităţilor semnalate de societatea civila;
6.8 Identificarea și sancționarea cu celeritate a celor care au favorizat abuzurile asupra mediului înconjurător (tăieri ilegale de copaci, poluare, introducerea vânătorii in ariile protejate, dezvoltare urbană nesustenabilă etc);
6.9 Delimitarea publică a partidelor politice și a Președintelui României de interese private legate de exploatarea resurselor natural cu impact major asupra mediului;
6.10 Susținerea revitalizării zonelor rurale prin proiecte de salvare in situ a patrimoniului rural neprotejat.

7. Social
Condiții de fond:
7.1 Susținerea economiei sociale, a micilor întreprinzători și a dezvoltării rurale, ca modalitate de lupta împotriva excluziunii sociale și combatere a sărăciei, și pentru reducerea distantei uriașe intre săraci și bogați;
7.2 Promovarea descentralizării serviciilor sociale atât la nivel de roluri ale instituţiilor responsabile, cât şi la nivel de alocare bugetară;
7.3 Armonizarea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale.

Aspecte prioritare:
7.4 Revizuirea alocării resurselor de la bugetul de stat dedicate domeniului social (educație, sănătate, servicii sociale) prin alocări transparente, strategice și eficiente a resurselor publice, in consultare cu toți factorii interesați;
7.5 Susţinerea şi legitimarea acţiunii de schimbare a atitudinilor negative prin intervenţii punctuale la nivel local în care să se gestioneze problemele de incluziune socială cu care se confruntă grupurile discriminate; Integrarea şi aplicarea conceptului de cetăţenie activă în orice tip de intervenţie cu stimularea atât a minoritarilor, cât şi a majoritarilor;
7.6 Facilitarea dezvoltării unei pieţe libere de servicii sociale, asemănătoare altor servicii de interes general din domeniile educaţiei și sănătății;
7.7 Promovarea cu precădere la nivel local a principiului subsidiarităţii, în sensul substituirii structurilor şi serviciilor publice în procesul de gestionare a problemelor sociale cu structuri ale societăţii civile şi servicii private, care pot asigura cadrul optim pentru folosirea eficientă a resurselor din comunitate.

8. Gestionarea fondurilor și bunurilor publice

8.1 Instituirea obligației de aprobare prealabila a Parlamentului pentru exploatarea resurselor minerale și fosile ale tarii;
8.2 Instituirea de mecanisme care sa conducă la eficientizarea gestionarii fondurilor publice și a celor europene;
8.3 Adoptarea unui comportament responsabil a întregii clase politice fata de absorbția fondurilor europene și promovarea intereselor României in raport cu instituțiile europene;
8.4 Încetarea distrugerii patrimoniului natural și arhitectural național cu complicitatea autorităților.”
Revendicări susținute de:
Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Mircea Toma, Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch
Lavinia Andrei, Terra Mileniul III
Victor Alistar, Transparency International Romania
Miruna Ralea, Asociația Alma-Ro
Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Liviu Mihaiu, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Cristian Pîrvulescu, Asociația Pro Democrația
Ionuț Sibian, Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile
Ioan Tănase, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Mihail Bumbeș, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Dohotaru, Grupul pentru Acțiune Socială
Christian Mititelu, Alianța Civică
Viorel Micescu, CENTRAS
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice – IPP
Anca Elena Gheorghică, Asociaţia Mai Bine
Mădălina Mocan, Centrul Rațiu pentru Democrație
Bako Mihaly, Fundația Strawberrynet
Sandra Pralong, Grupul Erupție Anti-Corupție
Kovavcs Zoltan Csongor, Asociația Transilvania Verde
Ștefana Bianu, RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”
Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice
Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice
Dina Loghin, “Șanse Egale pentru Femei” (ȘEF), Iasi
Radu Oprea, Metoda SMART de Politici Publice, Galati

Published in: on February 2, 2012 at 2:57 pm  Leave a Comment