Timp de mai mult de patru decenii, Ioan Paul al II-lea a ținut un jurnal personal unde a consemnat clipe de reculegere, rugăciuni, lecturi, reflexii despre credință, prieteni și problemele lumii. Totuși el a cerut ca aceste însemnări să fie arse.
,,Papa ar fi vrut ca aceste însemnări intime să fie distruse după plecarea sa din această lume. Știm câte manuscrise de mare preț au revenit umanității tocmai pentru că legatarul testamentar – aici, fostul secretar particular al Papei, cardinalul Stanisław Dziwisz – n-au pus în practică voința defunctului. (…) Din fericire, ucenicul Papei s-a supus mai curând Bisericii, punând însemnările la dispoziția Congregației pentru Cauza Sfinților. Ele au ajuns, astfel, la lumina tiparului, ca dar către întreaga lume creștină” (Teodor Baconsky, ,,Incursiune în tainița unui sfânt contemporan”, în Revista 22, 21.04.2015)
Este o carte de exerciții spirituale în tradiția lui Ignațiu lui Loyola, prin care sfântul recunoaște cu modestie: „Văd în slujirea mea o cale de participare la lucrarea Mântuirii.“ (Karol Wojtyła, 12 august 1969). Așadar este prezentată lupta cotidiană a lui Ioan Paul al II-lea, adică acele reflexii în care acesta se întreabă dacă a trăit cu adevărat în spiritul Evangheliei. Primele însemnări sunt din 1962 și se referă la meditații spirituale despre: moarte, putere, creaţie și persoane divine.
,,Trecutul acestor teme şi novum [noutatea] (necesitatea de a găsi un numitor comun pentru toate experienţele şi reflecţiile): mă simt întru totul în mâinile Domnului – conţinutul acelui `totus Tuus` [`al Tău în întregime`] şi-a găsit parcă un nou loc. Când orice problemă `a mea` o încredinţez Mariei, o pot rezolva, ce-i drept, nu fără riscuri (nu trebuie pentru asta să bravezi, ci să-ţi păstrezi omenia, să te pregăteşti cum se cuvine). Totuşi la un moment dat trebuie să renunţi la calculele omeneşti şi să conştientizezi într- un fel sau altul dimensiunile divine ale oricărei probleme dificile” (IOAN PAUL AL II-LEA, ÎN MÂINILE DOMNULUI. ÎNSEMNĂRI PERSONALE: 1962-2003, Editura Humanitas, București, 2015, p. 7,)

Like this:
Like Loading...
Related
Leave a Reply