Proiectul ecologic al Prinţului Charles

Activitățile publice ale Alteței Sale Regale Principelui de Wales sunt demne de remarcat. Este prezent de mai bine de 4 decenii în viața Marii Britanii și a Irlandei de Nord, dar și a altor națiuni și popoare reunite sub cupola Commonwealth-ului. Prinţul Radu consideră că este un model de leadership:
Principele Charles este un model de leadership. Unul diferit de al multor oameni ai puterii din generația lui, plin de inteligență, compasiune, profunzime, cunoaștere, constanță, eleganță și spirit de răspundere” (http://www.princeradublog.ro/jurnal/the-princes-rainforests-project/)
Este de admirat împlicarea Prinţului Charles în acţiuni şi proiecte referitoare la etica mediului şi Vă invităm să vizionați la adresa http://www.youtube.com/user/theroyalchannel?blend=3&ob=4#p/f/26/CUQ1K284Ip4
cuvintele Principelui de Wales, Moștenitorul Coroanei britanice, referitoare la acțiunile și proiectele sale în favoarea mediului înconjurător Mesajul are o durată de cinci minute şi jumătate şi nu veţi regret dacă îl ascultaţi!

Advertisement
Published in: on July 13, 2010 at 1:41 pm  Leave a Comment  

Bucate regale

Principesa Margareta s-a hotărât să dezvăluie secretele mâncărurilor regal şi a pregătit o carte de bucate regale. Demersul nu a fost uşor! Principele Radu mărturiseşte be blog că este ,,o carte de bucate de familie, cuprinzând rețete, fotografii, povești și relatări despre membri ai Caselor Regale europene și mondiale, veri ai Principesei”. Reţetele au fost selectate de la familiile regale înrudite cu principesa Margareta, clasificate şi încercate, iar demersul a durat mai mulţi ani. Ineditul volum va fi lansat în această toamnă.
Pentru a afla mai multe amănunte vă invităm să urmaţi linkul:
http://www.princeradublog.ro/jurnal/carte-regala-de-bucate/

Published in: on July 13, 2010 at 1:37 pm  Comments (2)  

O lacrimă pentru Basarabia

Pe 6 iulie 1949 puterea sovietică a deportat din Basarabia 11.293 de familii – 35.796 per- soane, dintre care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. Un număr de 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte au fost acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „aparte -nenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”. Au fost în total trei valuri de deportări.
Operaţiune a fost numită conspirativ „IUG”/Sud s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949.
Această cumplită pagină de istorie este evocată pe blogul Principelui Radu cât şi pe blogul Partidului Liberal din Basarabia. Nu avem dreptul să uităm. Cine îşi uită trecutul nu are dreptul la viitor!
Adriana Macsut
http://www.princeradublog.ro/atitudini/al-doilea-val-de-deportari-in-basarabia-%E2%80%93-6-iulie-1949/
http://falestiliberals.wordpress.com/2009/07/07/trei-valuri-ale-deportarilor-staliniste-din-r-s-s-moldoveneasca/

Published in: on July 13, 2010 at 1:23 pm  Leave a Comment  

Eco-filosofie … la dimensiune regală (http://www.princeradublog.ro/jurnal/eco-filosofie-online/)

Problematicile actuale din ecologie stârnesc dezbateri acerbe în Occident, iar filosofia este în măsură să supună interogaţiei anumite aspecte din acest domeniu relativ nou. Eco.ifilosofie.ro este un proiect marca ifilosofie.ro care va oferi un spaţiu înţesat cu texte, noutăţi şi meditaţii în jurul tematicilor ecologiei. Iniţiativa acestui proiect ecologic aparţine lui Rareş Iordache. La acest proiect am aderat şi eu cu multă bucurie şi din tot sufletul! Echipa redacţională este compusă din Rareş Iordache, coordonatorul proiectului ifilosofie.ro, Raluca Bugnar,redactor/ jurnalist eco.ifilosofie.ro şi Adriana Macsut, redactor eco.ifilosofie.ro.
Iniţiativa nostră ecologică a fost semnalată pe blogul Alteţei Sale Principele Radu:,,Vă semnalez cu plăcere apariția unui portal de texte, meditații si dezbateri pe teme de eco-filosofie. Se numește “eco-ifilosofie” și poate fi accesat la adresa http://eco.ifilosofie.ro/”Ţ(http://www.princeradublog.ro/jurnal/eco-filosofie-online/). Se mai precizează că:,,Portalul este alcătuit și menținut de o echipă tânără, chiar foarte tânără: Rareș Iordache, Raluca Bugnar și dna Adriana Macsut”. (ibidem). Alteţa dedică membrilor echipei redacţionale căteva fotografii eco: ,, Lor le ofer în dar câteva eco-fotografii de la sărbătoarea mea de 50 de ani”
Casa Regală a României acordă multă atenţie acţiunilor ecologice. Este o acţiune normala şi binevenită pentru că dacă nu avem grijă de natură s-ar putea să nu mai existe viitor pentru oameni! În incheiere ţin să mulţumesc Alteţei Sale pentru acest demers.Eco-filosofia este un domeniu aparut in anii 70 dar in Romania preocuparile in acest sens sunt de data recenta. Intr-o lume bantuita de criza, ecologia ar putea parea o preocupare fara sens. Totusi daca nu avem grija de mediu acum si aici … s-ar putea ca maine sa nu mai existe. Va vom trimite in continuare semnale cu articolele noastre. Initiativa proiectului eco-filosofie apartine lui Rares Iordache. Impreuna cu echipa eco-filosofie si cu Stefan Grosu voi face tot ce pot spre a arata cat de importanta este etica mediului!. Va vom semnala periodic noile noastre articole. Va multumim pentru aprecieri!
http://www.princeradublog.ro/jurnal/eco-filosofie-online/

Un blog de Principele Radu al Romaniei Publicat in: Jurnal, data: 09.07.2010 Eco-filosofie online
Vă semnalez cu plăcere apariția unui portal de texte, meditații si dezbateri pe teme de eco-filosofie. Se numește “eco-ifilosofie” și poate fi accesat la adresa http://eco.ifilosofie.ro/

Cuprinsul portalului este variat și inteligent. Se vorbește cu suplețe, simplitate și argumente despre locuri frumoase din România, precum Slănic-Prahova, despre muzica tânără a momentului (vezi Festivalul de Jazz din Gărâna), despre mina uraniferă de la Băița, despre inteligența ecologică (alte două subiecte care ar merita dezbătute ar fi inteligența politică și cea instituțională), despre Roșia Montana și despre Cișmigiu.

Portalul este legat de situl asociației MaiMultVerde și are, de asemenea, legături cu subiecte precum Campionatul mondial de fotbal sau conferința pe teme de creștinism și spirit vegetarian de la Leeds (Marea Britanie). Puteți găsi pe acest sit încă multe alte subiecte interesante, care mai de care mai surprinzătoare și mai originale.

Portalul este frate cu cel intitulat ifilosofie.ro

Portalul este alcătuit și menținut de o echipă tânără, chiar foarte tânără: Rareș Iordache, Raluca Bugnar și dna Adriana Macsut. Lor le ofer în dar câteva eco-fotografii de la sărbătoarea mea de 50 de ani.

Vă doresc un sfârșit de săptămână plăcut!

Published in: on July 10, 2010 at 7:45 pm  Comments Off on Eco-filosofie … la dimensiune regală (http://www.princeradublog.ro/jurnal/eco-filosofie-online/)  

Şcoala de Păltiniş, paideia (παιδεία) pentru pentru un boxeur

În accepţia lui Constantin Noica, educaţia ( adică paideia în limba greacă nu reprezin- tă nu mai o simplă formare în sistemul de învătământ tradiţional ci se constituie a fi o veritabilă devenire ontologică, în spiriul Paideea din vechea Academie a lui Platon. Începând din anul 1975 şi până la moartea sa, survenită pe 4 decembrie 1987, gânditorul neoplatonician, Constantin Noica se retrage la Păltiniş spre a se dedica filosofiei. Locuinţa sa, o cabană modestă, se transformă treptat în loc de pelerinaj pentru tinerii insetaţi de cultură. Apare astfel un centru al dialogului socratic dintre Maestrul Noica, în calitate de mentor filosofic şi dispolii săi care sunt însetaţi să aprofundeze valorile culturale prin educaţie, în sensul adânc de paideia în vederea devenirii întru fiinţă. Şcoala de la Păltiniş se situează din proiectul noician potrivit căruia cultura a este o modalitate de a evada din gulagul comunist şi de a merge pe drumul greu al devenirii fiinţiale după reperele paideice ale axiologiei culturale clasice.
Biografii oficiali nu ştiu totuşi că printre discipolii ei virtuali se numărau şi membrii lotului naţional de box- juniori,care pe atunci făceau cantonament în acea zonă. În perioada cantonamentelor ( anii 79- 83 ) membrii lotului naţional de box juniori, Constantin Noica şi discipolii noicienii deveneau consăteni la Păltiniş. Tinerii boxeuri treceau timizi pe lângă cabană şi nu aveau curajul să intre dar citeau cu nesaţ oepera noiciană. Crucea culturii părea a fi mai grea decât loviturile unui meci de box dar ei aveau nevoie de un antrenor cultural-spiritual care să le spună: ,,aruncă-te în larg, n-ai să te îneci” care tradus în limbajul ringului aruncă-te în ring şi boxează fără teamă. Cuvintele lui Noica îi pregăteau pentru victorie. Noica însuşi îi admira pe frumoşii atleţi care se antrenau la Păltiniş dar nu avea curaj să se apropie de ei.
O întâlnire emoţionantă a avut loc la Suceava pe 10 iulie 2009, la conferinţa filosofică ,, Noica după Noica” (sub coordonarea prof.univ.dr Emilia Guliciuc şi prof univ dr Viorel Guliciuc) între Octavian Nicolae, prietenul de suflet al Constantin Noica şi Ştefan Grosu ( fost component al lotului naţional de box juniori din acea perioadă, câştigător al Cupei Prietenia, trofeu suprem al Camionatului de box al ţărilor Socialiste de atunci). Octavian Nicolae actualmente s-a stabilit la Păltiniş să aibă grijă de mormântul prietenului său: ,,Pentru voi Noica a fost un filosof dar pentru mine a fost un prieteen de suflet, cel mai bun prieten al meu şi stau să am grijă de mormantu lui”. Ştefan Grosu, licenţiat în teologie catolică, a continuat să studieze filosofia în spiritul paideia noician cu aceeaiaşi dăruire ca în perioada în care făcea box de performanţă aşa în anul 2009 în care s-au împlinit un secol de la naşterea filosofului a participat la trei conferinţe filosofice dedicate filosofului rostirii româneşti. La conferinţa de la Suceava Octavian Nicolae l-a recunoscut pe frumosul atlet de odinioară Ştefan Grosu: ,, Dum- nezeule, tu eşti acela … mă uitam împreunnă cu Noica de departe cum alergai, cum tăiai lemne…, eraţi minunaţi cu corpurile voastre de atleţi olimpieni .. iar eu şi Noica eram deja bă- trâni, vă admiram în taină şi nu aveam curaj să ne apropiem ….aş fi vrut să fie şi prietenul meu Noica aici”. Modest fostul boxeur a căutat să schimbe subiectul: ,, Ei lasaţi .. nu eram decît nişte sportivi adolescenţi. Ne visam şi noi campioni … dar fără antrenamementul spiritual cu cărţile noiciene nu am fi avut forţa să boxăm, să câştigăm un meci …”.
Ştefan Grosu nu s-a limitat însă la box ci având un suflet religios s-a apropiat de mu-zica preclasică biseicească şi făcut doi ani pregătire în particular de orgă şi visa să ajungă or- ganist. Dar Nicolae Ceauşeşcu i-a distrus visul de a devein organist prin desfiinţarea clasei de orgă de la Conservatorul din Bucureşti. La 19 ani cariera lui în box a fost brusc curmată de că- tre un golan care fără motiv l-a lovit cu ranga peste mână în parcul Cişmigiu.
Obișnuiește să spună cu modestie că are deosebita onoare de a se număra printre voluntarii Fundaţiei Principesa urmând o veche tradiţie regală din familia tatălui său. În amintirea buniicii paterne, fostă domnişoară de onoare a Reginei Maria şi discipol al Cardinalului Vladimir Ghika ( din familia princiară Ghika, mort în gulagul comunist) adăuga numele de Bak, vechi nume nobiliar transilvănean. Fiică a unui ofiţer, absolventă a pensionului de la Şcoala Centrală, bunica lui Ana Bak, a fost aleasă să facă parte din suita domnişoarelor de onoare ale reginei Maria. Copilăria lui, petrecută într-o casă veche din Chibrit, încărcată de mobillier din lemn masiv din epoca victoriană, este populată de poveşti cu trecute vieţi de doamne şi domniţe din familiile nobiliare: Berindei, Bibescu, Brătianu, Cantacuzino, Carp, Camărăşescu, Ghika, Kreţulescu, Ştirbey dar si despre copilăria regelui Mihai. De câte ori privind focul arzand în sobă, din străvechiul pat cu baldachin, nu a visat că trăia în acele vremuri romantice şi s-a întrebat ce ar fi fost dacă roata istoriei nu s-ar fi schimbat şi monarhia nu ar fi fost înlocuită cu regimul communist? Mergea înveşmîntat în costum făcut pe comandă, în vizite protocolare la prietenele bunicii – bătrane doamne care mai ţineau încă tradiţia ceaiului de la ora cinci şi care îl serveau cu şerbet şi ciocolată de casă. Din nefericire co- pilaria şi adolescenţa lui au fost întunecate de către educaţia materialist-dialectică a regimu- mului comunist dar acasă, sub călăuzirea bunicii, răsfoia vechi reviste franţuzeşti şi aprofun- da filosofia tomistă, considerată retrogradă pe atunci şi chiar învăţa să gătesc după vechi re- ţete din cărţile de odinioară. ,, O amintire dragă sufletului meu, mărturişeşte Şefan Grosu este participarea, alături de tătăl şi bunica mea, la concertul aniversar la Ateneu în 1987 sus- ţinut de către Cella Delarancea ajunsă la vârsta de 100 ani. Atunci doamna Cella Delavran- cea a spus că îi lasă pianul maestrului Dan Grigore”. De abia în februarie 2008, invitat fiind la Palatul Elisabeta la Seara de Istoria Religiilor a putut relua tradiţia regalistă a familiei Bak. Amitirile au început să îi răscolească sufletul şi a simţit-o alături, ca un înger păzitor, pe bu- nica lui, bătrana contesă, fostă domnişoara de onoare are l-a crescut în tradiţia onoarei pen- tru ţară, rege şi regină ( bunica, Ana Bak, a trecut lumea veşniciei în anul 1991 ). La aceasta Seara de Istoria Religiilor, am avut cinstea de a afla despre activitatea acestei Fundaţii chiar de la Principesa Margareta. A ajuns astfel după ce a urmat cursurile de voluntariat ţinute de către Florin Koleci, la Centrul Generaţii de la Liceul UCECOM unde i-a cunoscut coordo -natori minunati numiţi Sorin Marinescu, Victoria Creţu, Mario Demezzo . La Centrul Gene- raţii nu a cunoscut bătrâni neputincioşi ci intelectuali aflați la varsta a treia dar cu spiritul încă tânăr şi de la care a aflat că învăţatura şi dragoste de carte sunt valori perene în viaţă. Pe 25 octombrie 2008, în calitate de voluntar am avut onoarea , de a participa, cu ocazia zilei Majes- tăţii Sale, Regele Mihai, la concertul caritabil unde pianistul, de talie internaţională, Dan Gri- gore, a susţinut recital de pian. Pe 25 octombrie 2009, evenimentul s-a repetat dar concertul a fost susținut către de Orchestra de Cameră a Filarmonicii George Enescu, dirijată de către Cristian Mandeal. Fondurile strânse sunt folosite pentru ajutorarea copiilor talentaţi din fa- milii modeste.
Acest material se poate înscrie în categoria biografii prăfuite din vremuri trecute cu domnițe și domni. Într-o societate în care predomină pseudovaloarea un simplu blazon nobi- liar nu valorează nimic și nu vinde ziarul cum s-ar spune. Singura avere a lui Ștefan Gosu este un apartatament de bloc, înțesat de cărți şi onoarea blazonului nobiliar Bak.
Pe 20 februarie Ştefan Grosu-Bak face 46 de ani și privește înapoi cu mînie spre tăvă – gul istoriei care i-a distrus visul de a deveni ofițer în garda regală. A rămas cu onoarea unui vechi și dragoste pentru rege și țară dar și dorința de a ajuta, după puteri, pe cei mai săraci decăt el. Acesta e motivul pentru care ales să facă facultatea de teologie ( didactică) și parcă astfel se simte mai aproape de oameni și de Dumnezeu. Mai are totuşi puterea să viseze şi meargă pe urmele antrenorului său spiritual Constantin Noica şi vrea să urmeze un doctorat în filosofie. Priveşte cu tristeţe spre situaţia de impas a boxului românesc actual şi crede că boxeurii de astăzi ar avea nevoie un consilier spiritual filosof care să-i antreneze pentru victo- torie: ,, Să ştiiţi că boxul nu înseamnă doar pumni, că un boxeur nu are doar muşchii ci şi cre- ier. Nu se poate face box de performanţă fără filosofie şi teologie pentru că este nevoie şi de o disciplină spirituală şi de credinţă”.
Ştefan Grosu Bak este conştient că nu este decât un un fost boxeur şi un nobil sărac şi prăfuit şi aruncat cum spune el ,, la coşul de gunoi al istoriei”. Paideia noiciană l-a ajutat să supravieţuiască în gulagul communist dar îi este de folos şi acum în perioada postrevoluţio-nară de criză. Continuă să creadă că până la urmă că dragostea de carte şi adevăratele valori se vor impune şi vor dispărea vedetele inculte şi non-valorile şi speră că va câştiga meciul de box cu destinul. În permanenţă destinul va fi adversarul din umbră dar este conştient că doar laşii aduc ca scuză pentru nereuşita vieţii lor, o soartă nedreaptă.

Published in: on July 10, 2010 at 6:48 pm  Comments (3)  

JEAN CONSTANTIN A TRECUT IN ETERNITATE

Actorul Jean Costantin a incetat astazi din viata. Avea 81 de ani. Era inca plin de viata si lucra neobosit la specatacolele aniversare cu ocazia a 55 ani de cariera. Timul insa nu a mai avut rabdare.Cu cateva zile in urma se plima pe malul marii si vorbea cu prietenii lui pescarii. Desi era un actor mare .. . nu era deloc infumurat. Era un om modest .. si poate tocmai de aceea a fost foarte iubit de catre spectatori.
Filmografia sa este foarte bogata:

* Poker (2010)
* Supravieţuitorul (2008) …. Limba
* Roming (2007) …. Somali
* Păcală se întoarce (2006) …. Ţiganul klinger
* Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii (2006) …. Nea Florică
* Sexy Harem Ada-Kaleh (1999) – Ismail
* Punctul zero (1996)
* Paradisul în direct (1995)
* A doua cădere a Constantinopolului (1993) – Ismail
* Atac în bibliotecă (1992)
* Miss Litoral (1990)
* Chiriţa la Iaşi (1987)
* În fiecare zi mi-e dor de tine (1987)
* Coana Chiriţa (1986)
* Colierul de turcoaze (1985)
* Masca de argint (1985)
* Sosesc păsările călătoare (1984)
* Am o idee (1981)
* Duelul (1981) …. Limba
* Un echipaj pentru Singapore (1981)
* Iancu Jianu, haiducul (1981)
* Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981)
* “Fin du Marquisat d’Aurel, La” (1980) (mini) TV Series …. Le fermier de Saint-Trinit
* Al treilea salt mortal (1980)
* Nea Mărin miliardar (1979) …. Mob Boss #1
* Melodii, melodii (1978) – Impresarul codoş
* Braţele Afroditei (1978)
* Expresul de Buftea (1978) – Controlor de tren
* Revanşa (1978) …. Limbă
* Eu, tu şi Ovidiu (1977) – Misică
* Împuşcături sub clar de lună (1977)
* Cuibul salamandrelor (1976) …. Jean
* Gloria nu cântă (1976)
* Toate pânzele sus (film) (1976) …. Ismail
* Zile fierbinţi (1976)
* Evadarea (1975)
* Mastodontul (1975)
* Nemuritorii (1974)
* Nu filmăm să ne amuzăm (1974)
* Explozia (1973) …. Tilică
* La Révolte des Haîdouks (1972) TV Series …. Parpanghel
* Adio, dragă Nela! (1972)
* Felix şi Otilia (1972)
* B.D. la munte şi la mare (1971) …. Patraulea
* B.D. în alertă (1970) …. Patraulea
* Brigada Diverse intră în acţiune (1970) …. Patraulea
* Haiducii lui Şaptecai (1970)
* Zestrea domniţei Ralu (1970)
* Canarul şi viscolul (1969)
* Prea mic pentru un război atât de mare (1969)
* Răzbunarea haiducilor (1968) …. Parpanghel
* Zile de vară (1968) …. Aurel
* Maiorul şi moartea (1967)
* Caïd de Champignol, Le (1965)
* Procesul alb (1965)
* Candide ou l’optimisme au XXe siècle (1961) …. Fourak
* Baron de l’écluse, Le (1960) …. Prince Sadokkan

A fost un actor complex care putea sa joace atat comedie cat si drama. In sufletele incrancenate de lupta cu greutatile cotiediene a adus zambetul. Fiecare aparitie a lui era un balsam pentru sufletul publicului care l-a iubit foarte mult. Se poate spune ca a mai murit o stea a cinematografiei si teatrului romanesc. S-a dus sa joace alaturi de pritenul lui Gheorge Dinica.. Cuvintele nu pot sa explice farmecul si carisma pe care il aducea la aparitia lui pe scena.

S-a stins din viata un actor cu har divin. Odineasca-se in pace!

http//www.9am.ro/stiri-revista-presei/LifeStar/152182/Jean-Constantin-a-incetat-din-viata.html

Published in: on May 26, 2010 at 2:56 pm  Leave a Comment  

Festivalul Om bun la ediția a XIX- a

Cu 19 ani în urmă, Fundația Culturala ,,Om Bun” a inaugurat ediție cu numărul întâi a Festivalului Național de muzică folk ,,Om Bun”, eveniment muzical menit să stabilească în fiecare an cele mai bune noi creații folk autohtone precum și cele mai promițătoare debuturi și să readucă în atentia spectatorilor, prin recitaluri de ținută, marile nume ale acestui gen de muzică. Faima festivalului a crescut an de an iar astfel devenind principala manifestare folk din țară.
În aceste zile de decembrie când o zăpadă de poveste a venit, la Teatrul Notara din București a avut loc a XIX-a ediție a Festivalul de muzică Folk ,, Om Bun”. Ediția de anul acesta a fost dedicată memoriei Tatianei Stepa. A fost lansat ultimul ei album numit ,,Cântec pentru prieteni”, creat în ultimele luni ei de viață. Fiul artistei, Cătălin Filipoiu, a înmânat un premiu, in memoriam Tatiana Stepa, cântărețului Gigi Smăndoiu. Laureatul a fost deosebit de emoționat și a spus că nu se aștepta nici măcar să treacă de preselecție.
Pentru că zilele acestea se implinesc 20 de ani de la evenimentele din decembrie “89 concurenții cât și artiștii consacrați prezenți la Festival au dedicat melodiile lor eroilor Revoluției. Mulți dintre artiștii prezenți în recital cât mulți dintre spectatorii prezenți în sală au participat direct la acele evenimente însângerate din decembrie “89 și cu emoție au cântat alături de solistul Stelian Maria, venit din special din Suedia pentru acest eveniment: ,, Noi de-aicea nu plecăm până nu vom câștiga libertatea noastră” ( cel care a lansat atunci sloganul déjà intrat în legendă ,, Ole, Ole, Ceaușeșcu nu mai e !”)
În afară de premiul in memoriam Tatiana Stepa au mai fost acordate alte câteva premii:
– Premiul Radio România pentru grupul Aud,
– Premiul al III-lea pentru grupul Alergic,
– Premiul al II-lea pentru grupul Lipscani Band,
– Premiul I pentru grupul Noi,
– Trofeul Om bun pentru proiectul Tivadar.
De menționat că ediția de anul acesta, după cum a precizat cantautorul sighișorean Adrian Ivanițchi care a jucat rolul de maestru de ceremonii al festivalului, a fost foarte complexă iar concursul a fost extrem de greu: ,, Au venit grupuri foarte bune, voci foarte bune, muzica a avut mesajul tradițional folk protestatar și nu a fost doar folk pur, reunind și inflexiuni de jazz, rock, blues”. Acordurile folk de chitara au fost acompaniate de interpretări la flaut, vioară, orgă, muzicuță.
Se impune și o notificare a recitalurilor artiștilor consacrați:
-Ziua I: 14 Decembrie ora 18:00,concurs și recitaluri: Alexandru Andrieș, Mircea Vintila & Brambura, Ducu Bertzi și Mihai Nenița, Alexandru Zărnescu, Nicu Zota, Walter Ghicolescu, Forțele de Muncă, Ovidiu Scridon;
-Ziua a II-a 15 Decembrie ora 18:00, Seara Omagială Tatiana Stepa,Concurs și recitaluri: Victor Socaciu & Biroul Executiv, Ada Milea, Daniel Iancu, Dinu Olarașu, Andrei Păunescu, Raul Cârstea si Constantin Neculae, Cristian Buică.
-Ziua a III- a 16 Decembrie ora 18:00, Gala Laureaților și recitaluri: Mircea Baniciu, Vasile Șeicaru, Doru Stănculescu și Sorin Minghiat, Țapinarii, Eugen Avram, Daniel Făt, Stelian Maria, Maria Gheorghiu și Radu Grațianu.
Un premiu special pentru întreaga activitate a primit Sorin Minghiat.
De-a lungul celor trei zile de regal folk Sala Teatrului Notara a fost plină cui iubitorii acestul gen de muzică, fani minunași de toate vîrstele care a cântat alături de artiștii consacrați și i-au încurajat pe concurenți. Prezența în număr atât de mare a iubitori de folk arătă că acest gen muzical va dăinui și așa, cum spunea prezentatorul Festivalului ,, folkul va exista atâta timp cât există oameni ca la Festivalul Om Bun” .
Ediția cu numărul XIX a intrat acum în amintire și gândul visează deja ediția cu număr rotund numărul XX. Până atunci iubitorii de folk, după acest răgaz spiritual, se întorc la viața cotidiană, rostind alături de Stelian Maria:
,, Tu biet român aprinde lumânări ….
Strigând dreptate ochii plânși cer să te vadă”.
Au consemnat Adriana Mihaela Macsut și Ștefan Bak-Grosu

Published in: on December 19, 2009 at 4:28 pm  Leave a Comment  

Politicieni si jurnalisti balbaiti la apel

Retorica (gr: ῥήτωρ, rhêtôr, orator, invatator) reprezinta o disciplina care studiaza (incepand din antichitate) discursurile al căror scop este convingerea ascultătorului (modificarea opiniilor sale). Tratatele de retorica prezinta:
– modul de gasire (inventio) , organizare (dispositio) si formulare ideilor în modul cel mai pregnant, cu ajutorul figurilor de stil (elocutio) precum si
– memorizarea (memoria) şi rostirea discursului în public (actio).
Aceasta este definitia dar de la definitie pana la punerea in practica este multa munca.
Politicienii si jurnalistii care tot invadeaza micul ecran nu sunt deloc familiarizati cu regulile retoricii. Balbaitul si aaa sunt la ordinea zile in discursurile lor. Zilele trecute acesta tema a fost abordata pe postul Realitatea iar madam Liiceanu intr-un discurs balbait aaa spunea ca este nevoie de lectii de comunicare. Intrebarea insa este cine ar putea da aceste lectii de comunicare.
Am urmarit posturi de televiziune din Marea Britanie, SUA, Franta, Italia Germania si am vazut ca acolo jurnalistii si politicienii nu se balbaie si nu folosesc aa . Ai nostri politicieni, jurnalisti , moderatori, comentatori etc nu sunt in stare nici macar sa citeasca de pe promtere fara sa aiba un acces de aaa.
Ar trebui reformata gramatica si introdusa o noua conjunctie aaa.
Folosirea in mod exces a lui aaa arata incultura, saracia a vocabularului… asa ca ar fi cazul unei reciclari si schimbari de garda. Este nevoie de politicieni si jurnalisti care sa cunoasca macar regulile retoricii.

Published in: on November 18, 2009 at 5:11 pm  Comments (5)  

Cultură organizaţională

Esenţa ,, personalității” unei organizații este reprezentată de către cultura organizaţională care cuprinde valori, norme care sunt importante pentru comportamentul în societate unei. Se pot exemplifica câteva trăsături despre cultura unei organizații observând aranjamen mentul mobilierului, modul de se îmbrăca al membrilor. Din această analiză rezultă personalitatea unei membru din organizaţie dar și personalitatea întregii organizații.
Cultura organizițională se defineşte a fi o știinţă recentă, ivită în urmă cu vreo 25 de ani și reprezintă conceptul sistemelor societății contemporane. Desigur că există o cultură de bază a omenirii dar dezvoltarea managerială a condus la nașterea culturii organizaţionale.
Ştiință culturii organizaționale este un studiu transdisciplinar cuprinzînd studii de:
– filosofie,
– management,
– psihologie,
– Sociologie
Într-o societate managerială este nevoie de cultura organizațională adică de valori după care să se ghideze organizațiile care compun această societate. Fără valori culturale comune societatea s-ar îndrepta cu paşi siguri spre haos.

Published in: on October 31, 2009 at 12:06 pm  Leave a Comment  

Concert caritabil de ziua Majestății Sale Regele Mihai

http://www.fpmr.ro/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=340&cntnt01origid=15&cntnt01dateformat=%25d.%25m.%25y&cntnt01returnid=79
Cu ocazia zilei de naștere a Majestătii Sale, Regele Mihai, Fundația Principesa Marga- reta a Romaniei a organizat un concert de caritate la Ateneul Roman. Este a doua ediție a concertului de gală caritabil pentru ajutorarea tinerilor talentați care însă nu au mijloace materiale. Prima ediție a avut loc pe 25 octombrie 2008.Concertul a fost oferit anul acesta de Orchestra de Camera Radio, dirijată de maestrul Cristian Mandeal. S-au strâns aproximativ 40.000 de euro pentru tineri talentați sunt in imposibilitatea materială de a-și cultiva meni- rea.Evenimentul a beneficiat de prezența: ASR Principesa Margareta și ASR Principele Radu, ES Domnul Ambasador al SUA, Mark H. Gittenstein și soția, ES Dl Ambasador al Spaniei, Estanislao DE Grandes Pascual, ES Domnul Ambasador al Belgiei, Leo D’Aes, ES Domnul Ambasador al Marii, Britanii Robin Barnett, ES Domnul Ambasador al Sloveniei, Marcel Korpol, ES Domnul Ambasador al Italiei, Mario Cospito. De asemenea, au participat ca invi- tați numeroși seniori ai managementului romanesc precum: Camelia Șucu, Oana Pellea, Doina Levintza, Dan Puric, Stefan Caltia, Roxana Voloseniuc, Mihaela Nicola.
În deschiderea concertului Alteța Sa, Principesa Margareta, a precizat:,, Am ales sa petrecem această seara sub semnul carității, înconjurați de oameni generoși și de muzicieni de valoare. Ei au acceptat să își pună talentul în sprijinul unei noi generații de artiști Anul trecut, tot la Ateneul Roman, maestrul Dan Grigore a oferit un recital de neuitat, inaugurând seria de concerte care vor strânge, în fiecare an, fonduri pentru artiști cu care Romania se va mândri. Cu sprijinul Fundației și al sponsorilor nostri generoși, 16 tineri artiști au facut anul acesta pro rese uimitoare. Cei 16 bursieri și-au cumpărat instrumente, au participat la diverse master-class în țară și în străinătate și au câstigat concursuri internaționale.”
Concertul a fost inaugurat cu un film despre tinerii sprijiniți de Fundația Principesa Margareta în urma donațiilor obținute din ediția trecuta. Concertul, văzut live de către 850 de persoane la Ateneu a fost transmis în direct pe TVR Cultural. Regalul muzical a durat o oră și jumătate și a cuprins Simfonia nr. 1 în do major de Antonio Vivaldi, Serenada în sol major KV 525 “Mica serenada” de Wolfgang Amadeus Mozart, “Adagio” de Tomaso Albinoni, “Sarabanda, Giga, Badinerie”, de Arcangelo Corelli, “Amurg de toamnă” de Alfred Alessandrescu, 3 fragmente din Suita “Codex Caioni” de Dan Voiculescu ,”The Entertainer” de Scott Joplin și “Libertango” de Astor Piazzola. Fundația Principesa Margareta a Romaniei intenționează funamenteze o tradiție din acest concert iar astfel , în anii care vor urma, pe 25 octombrie, la Ateneul Roman, artiști de valoare vor fi invitați să concerteze pentru ajutorarea tinerilor talentați aflați la începutul carierei artistice.

Adriana Macsut și Stefan Bak- Grosu

Published in: on October 26, 2009 at 2:04 pm  Comments (2)