O poveste despre tradiție și cai cu familia Barabas

Satul Șoimușu Mic din comuna Săcel, județul Harghita, este rupt de gălăgia codidiană din zona  orașelor: aici, viața se  desfășoară  după acorduri rurale, acompaniate de clopotele de la bisericile evanghelică și unitariană – chiar și semnalul la telefon destul de slab. În această zonă, într-o casă tradițională ca în poveștile spuse de bunici locuiește familia Barabas,  pasionată de cai.

            Popasul redacției Corbii Albi a avut loc în zilele fierbinți de vară din luna august, când Katalin Barabas are mai mult timp liber pentru că este vacanță școlară. Totuși în aceste zile fierbinți de vară, Katalin nu are răgaz pentru că se dedică lucrului cu cai cai și oameni. În urmă cu cinci ani, a înființat Asociația Sportivă Sissy,  alături de soțul și colega ei de muncă la școală Carmen Rădulescu care face terapie prin artă și pictează pe pietre. Katalin Barabas nu poate concepe viața fără cai: ,,Fac ceea ce îmi place. Când te urci pe cal… te deschizi … uiți de zgomot de lume, te ridici metaforic din genunchi și zbori cu calul spre cer. Mentorul meu este Erős Géza de la care am învățat elemente de voltije terapeutică și recreațională (elementele de bază sunt: mersul cu mâinile ridicate, stat pe genunchi, cumpănă, statul în picioare la pas sau la galop pe cal) . Lucrez cu oameni care vor să uite de stressul cotidian, cu copii cu dizabilități și este o mare bucurie să văd bucuria din ochii lor când sunt pe cal. Am avut rezultate chiar și la persoanele cu pareze. Antrenarea cailor pentru voltije durează un an de zile. Nu aș fi putut antrena caii fără ajutorul fiicei mele”.

            Katalin Barabas este tehnician veterinar și profesor suplinitor la școala din sat. La rândul ei, Erzsébet Barabas în vârstă de 13 ani, este o adevărată Ileana Cosânzeana și aleargă pe cal ca o adevărată amazoană.

            Nu se ajunge ușor la Șoimușu Mic fără mașină personală: este un sat la vreo 20 kilometri de Sighișoara, și vreo 5 kilometri de Cristuru Secuiesc, iar cursele de microbuz sunt rare, așa că singura opțiune râmâne taxiul: vreo 50/80  din Sighișoara sau vreo 30 din Cristuru Secuiesc. Totuși merită efortul să mergeți să cunoașteți în Șoimușu Mic, o familie tradițională îndragostită de cai și să faceți voltije terapeutică (prin care se pot ameliora pareze, paralizii, dureri de spate, autismul) și recreațională (spre deconectare de stressul din oraș) . Nu veți regreta!

P.S. În această vară, era preconizat să ajung la Șoimușu Mic alături de colegul meu Csaba Szabo, trecut în eternitate la 56 de ani, pe 20 mai, răpus de nemilosul Covid 19. Acest reportaj dedicat memoriei lui și sper că de acolo din cer ocrotește redacția Corbii Albi.  

Published in: on August 31, 2021 at 12:20 pm  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://adymacsut.wordpress.com/2021/08/31/o-poveste-despre-traditie-si-cai-cu-familia-barabas/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: